Curtea Constituţională a decis, miercuri, că Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este neconstituţională, acceptând astfel sesizările formulate de către preşedintele Klaus Iohannis, precum şi de către parlamentarii PNL, USR şi PMP. Atât şeful statului, cât şi partidele din opoziţie susţin că înfiinţarea Fondului intra în atribuţiile autorităţilor publice centrale, nu ale Parlamentului, fiind astfel încălcată separaţia puterilor în stat. USR consideră că decizia reprezintă blocarea planului lui Liviu Dragnea de a falimenta România, formaţiunea susţinând că scopul Fondului a fost unul politic, nu economic, iar PSD voia să ascundă prin acest proiect atât datoria publică, cât şi deficitul bugetar. Fostul premier Victor Ponta susţine că CCR a oprit "cel mai mare jaf din avuţia România după 1989". El afirmă că "hoţia" a fost promisă de liderul PSD, Liviu Dragnea "protectorilor săi" din Rusia, Israel şi Statele Unite ale Americii şi susţine ca "parlamentării care au votat acest jaf să nu închidă ochii şi să ştie că sunt complici la acesta crimă împotrivă României". PNL avertizează că va ataca în instanţa de contencios administrativ orice act normativ iniţiat de Guvern pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. şi pentru modificarea unor acte normative este neconstituţională, în ansamblul său", se arată în comunicatul Curţii.
Curtea argumentează că "înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. dă expresie unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definiţie, numai unui singur caz expres determinat, creând o societate cu un singur acţionar supusă regulilor prevăzute de Legea societăţilor nr.31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004, şi art.17 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.98 din 8 august 1990, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora ”unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărâre a Guvernului”".
Curtea a constatat astfel că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin. (4) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie.
CCR a judecat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii S.A., precum şi pentru modificarea unor acte normative, formulată de 51 de deputaţi ai Uniunii Salvaţi România, ai Partidului Mişcarea Populară şi de deputaţi neafiliaţi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 66 de deputaţi PNL, precum şi sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis.
În 4 iulie, preşedintele Iohannis a sesizat Curtea Constituţională asupra legii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii S.A., arătând că o astfel de decizie trebuie să se regăsească într-un act al administraţiei centrale, nu într-o lege adoptată de Parlament.
"Din faptul că statul are calitatea de unic acţionar pe toată durata existenţei FSDI, iar scopul înfiinţării FSDI este acela de a dezvolta şi finanţa din fonduri proprii şi din fonduri atrase proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile rezultă că FSDI este o societate ce va desfăşura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni trebuia realizată printr-un act al autorităţilor administraţiei publice centrale, iar nu prin lege", arată preşedintele Klaus Iohannis în sesizarea trimisă CCR.
Şeful statului mai spune că legea este neclară, neexistând menţiuni referitoare la monitorizarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenţei acestuia, iar în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente şi obligatorii pentru desfăşurarea activităţii unui astfel de fond.
Preşedintele invocă şi lipsa de claritate a reglementărilor privind stabilirea componenţie Consiliului de Supraveghere a FSDI şi faptul că termenii de alegere a componenţei Consiliului de Supraveghere sunt generice, iar reglementările referitoare la aceste aspecte sunt impredictibile.
În ceea ce priveşte sintagma "în administrarea societăţilor la care FSDI este acţionar majoritar, FSDI va avea în vedere şi strategiile sectoriale guvernamentale”, preşedintele spune că modul în care este formulată încalcă Constituţia şi riscă să afecteze interesul naţional în activitatea economică a companiilor. "În măsura în care unicul acţionar al FSDI este statul, iar FSDI exercită şi calitatea de acţionar în cadrul societăţilor de la care a preluat acţiunile deţinute de statul român, considerăm că acest caracter de simplă recomandare a strategiilor sectoriale guvernamentale contravine dispoziţiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie întrucât riscă să pună în pericol/afecteze protecţia intereselor publice naţionale în activitatea economică desfăşurată de societăţi comerciale în cadrul cărora statul este acţionar majoritar", menţionează Iohannis în sesizarea trimisă CCR.
Preşedintele contestă şi prevederile referitoare la capitalul social al FSDI format din pachete de acţiuni şi din aport numerar în valoare de 9 miliarde de lei. De asemenea, el spune că transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acţiuni, prin lege, ca act de reglementare primară, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
La articolul 10 al Legii de înfiinţare a FSDI este prevăzut că după înmatricularea Fondului Suveran de Investiţii, actul constitutiv poate fi modificat, lucru care "ar conduce la situaţia în care un act de natură legislativă ar putea fi modificat printr-o hotărâre a adunării generale a acţionarilor a unei societăţi pe acţiuni, în conformitate cu Legea nr. 31/1990", mai arată Iohannis.
"Dividendele de la companiile prevăzute în Anexa nr. 1 din lege nu mai revin statului român, drept venituri nefiscale, ci societăţii pe acţiuni FSDI, fapt ce reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 138 alin. (1) şi alin. (2) din Legea fundamentală referitoare la bugetul public naţional. Curtea Constituţională a statuat că prin intermediul bugetelor „se exercită un control permanent asupra constituirii, repartizării şi utilizării fondurilor publice, precum şi asupra societăţilor care au raporturi cu bugetul public naţional” (Decizia nr. 633/2015). Astfel, extragerea acestor surse publice de venit de la realizarea bugetului de stat nu numai că încalcă art. 138 alin. (1) din Constituţie, dar contravine şi principiului anualităţii şi implicit, dispoziţiilor art. 138 alin. (2) din Constituţie", este un alt motiv invocat de către preşedinte în sesizarea de neconstituţionalitrate.
În sesizare, preşedintele face referire şi la articolul 12 al legii, care exceptează remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere şi Directoratului de la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 109/2011. "Conform art. 9 alin. (1) lit. e) din actul constitutiv anexat legii criticate, Adunarea Generală a Acţionarilor are drept atribuţie „stabilirea nivelului remuneraţiilor membrilor Consiliului de Supraveghere, inclusiv în baza indicatorilor de performanţă stabiliţi prin mandat şi contravaloarea serviciilor prestate de auditorul financiar pentru exerciţiul financiar curent”. Având în vedere că instituirea unei asemenea excepţii nu se justifică obiectiv şi raţional, aceasta este de natură să creeze un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi categorii (regimul juridic aplicabil membrilor din conducerea companiilor/societăţilor la care statul deţine capital integral sau majoritar) stabilirea nivelului remuneraţiilor Consiliului de Supraveghere de la întreprinderile publice contravine art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie", mai spune şeful statului, arătând că legea este neconstituţională în ansamblul său.
Legea a fost atacată la CCR şi de către PNL, USR şi PMP.
Liberalii arată, în sesizare, că forma adoptată de Senat este diferită de cea adoptată de Camera Deputaţilor, iar înfiinţarea Fondului intra în atribuţiile autorităţilor publice centrale sau locale, nu ale Parlamentului, fiind astfel încălcată separaţia puterilor în stat. Liberalii au acuzat PSD şi ALDE că ”au dat cea mai puternică lovitură economiei naţionale".
La rândul lor, reprezentanţii USR afirmau că prin adoptarea acestei legi "s-a decis ca avuţia României, cât mai există şi e profitabilă, să treacă într-o administrare privată şi să devină resurse personale pentru domnii Tăriceanu şi Dragnea".
Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - iniţiată de PSD-ALDE - a fost adoptată de Parlament în 6 iunie, iar potrivit acesteia din Fondul Suveran vor face parte 33 de companii de stat, printre care Engie România S.A., Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Elecrtica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Loteria Română S.A., IAR S.A. şi Compania Naţională Unifarm S.A. Acţionarul fondului va fi statul român, în timp ce capitalul social se va ridica la 9 miliarde de lei.
Legea are ca scop "dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private". Un alt scop al înfiinţării FSDI este "administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit".
Potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politică economică, strategia investiţională a FSDI se aprobă de către Guvern şi este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează, fară a se limita, la următoarele: a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; d) creşterea capitalului uman pe termen lung; e) creşterea competitivităţii economiei româneşti.
Un alt articol spune că "pachetele de acţiuni aduse aport la capitalul social al FSDI în condiţiile prezentei legi se transferă din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a FSDI, acesta putând dispune liber de respectivele acţiuni, în calitate de bunuri proprii".
Totodată, potrivit proiectului de înfiinţare a Fondului, acesta este administrat într-un sistem dualist, de către un Directorat format din şapte membri, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere format din nouă membri.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, susţinea că înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va ajuta la dezvoltarea infrastructurii mari şi la reindustrializarea României, va investi în agricultură, va genera foarte multe locuri de muncă şi va contribui la creşterea Produsului Intern Brut.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
