Cancelarul Olaf Scholz va cere luni parlamentului german să se pronunţe prin vot de neîncredere, făcând astfel primul pas oficial către organizarea de alegeri anticipate în urma prăbuşirii coaliţiei sale, relatează Reuters.
Plecarea luna trecută a neoliberalilor Democraţi Liberi din coaliţia tripartită a lăsat social-democraţii lui Scholz şi Verzii la guvernare fără majoritate parlamentară, tocmai când Germania se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultima generaţie.
Regulile elaborate pentru a preveni seria de guverne instabile şi de scurtă durată care au jucat un rol important în sprijinirea ascensiunii naziştilor la putere în anii 1930 înseamnă că drumul către noi alegeri este lung şi controlat în mare măsură de cancelar.
"Dacă legiuitorii urmează calea pe care o recomand, îi voi sugera preşedintelui să dizolve parlamentul", a declarat Scholz reporterilor miercuri, după ce a solicitat moţiunea.
Preşedintele Frank-Walter Steinmeier a declarat că va acţiona în consecinţă după votul de luni şi a convenit cu partidele parlamentare asupra datei de 23 februarie ca dată pentru alegerile anticipate.
Presupunând că votul de neîncredere va trece, Scholz şi miniştrii săi vor rămâne în funcţie cu titlu interimar până la formarea unui nou guvern, ceea ce ar putea dura luni de zile dacă negocierile de coaliţie se vor dovedi îndelungate.
Scholz a prezentat o listă de măsuri care ar putea fi adoptate cu sprijinul opoziţiei în această perioadă, inclusiv reduceri de impozite în valoare de 11 miliarde de euro (11,55 miliarde de dolari) şi o creştere a alocaţiilor pentru copii, convenite deja de foştii parteneri de coaliţie.
De asemenea, se discută măsuri pentru a proteja mai bine Curtea Constituţională de maşinaţiunile unui viitor guvern populist sau antidemocratic, pentru a reduce preţurile la energie şi pentru a prelungi un bilet de transport popular subvenţionat.
Rezultatul votului nu este sigur, SPD-ul lui Scholz urmând probabil să voteze că are încredere în cancelarul său, în timp ce conservatorii din opoziţie, mult în frunte în sondaje, şi Democraţii Liberi se aşteaptă să nu voteze.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, cu care toate celelalte partide refuză să colaboreze, ar putea surprinde legiuitorii votând că are încredere în Scholz.
Dacă atât SPD, cât şi Verzii îl susţin, de asemenea, pe Scholz, acesta s-ar afla în situaţia jenantă de a rămâne în funcţie cu sprijinul unui partid pe care îl respinge ca fiind antidemocratic. În acest caz, majoritatea observatorilor se aşteaptă ca el să demisioneze, ceea ce ar declanşa alegeri.
Pentru a evita acest scenariu, mulţi legiuitori se aşteaptă ca Verzii să se abţină de la vot.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
