Prim-ministrul Mihai Tudose a declarat marţi că, înainte de a trimite Parlamentului proiectul privind modificarea legilor Justiţiei va ţine cont atât de părerea manifestanţilor din Piaţa Victoriei, cât şi de avizul CSM, spunând că ministrul Tudorel Toader a venit doar cu ”o schiţă” de proiect a ceea ce a înţeles din discuţiile cu ceilalţi.
”Tudorel Toader a venit cu o schiţă de proiect a ceea ce a înţeles domnia sa din discuţiile cu ceilalţi sau a preluat mot-a-mot sugestiile unor actori din domeniul justiţiei. A ieşit cu ele pe piaţă, a provocat dezbateri. Va trimite acest proiect la CSM, să vedem cu ce vine. Oficial, acel proiect încă nu a venit la Guvern”, a declarat Mihai Tudose la România TV.
Şeful Guvenului a promis că, înainte de a trimite pachetul de legi Parlamentului, va lua în considerare opiniile din sistemul judiciar, dar şi pe cele ale protestatarilor din Piaţa Victoriei.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Când va veni, vă asigur că voi ţine cont atât de avizul CSM, cât şi de poziţia tuturor celor din piaţă. Când vorbesc de «piaţă», vorbesc chiar şi de piaţa din faţa clădirii Guvernului, dar şi din această «piaţă» a lumii justiţiei”, a promis Tudose.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în 23 august, proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând modificări semnificative care vizează statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni.
Totodată, soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, potrivit modificărilor anunţate. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate.
Potrivit aceloraşi propuneri, Inspecţia judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. De asemenea, o altă propunere este ca la Institutul National al Magistraturii (INM) să se prezinte la examen doar candidaţii care au vârsta de peste 30 de ani şi 5 ani experienţă în domeniul juridic.
Propunerile de modificare a legilor justiţiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, care consideră că ele reprezintă "un atac asupra statului de drept" şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate vor "anula" eforturile României din ultimii 10 ani.
Statele Unite au luat cunoştinţă de propunerile Ministerului Justiţiei din 23 august cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar, precizează ambasada SUA la Bucureşti, care îi îndeamnă pe toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta ţării împotriva corupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale.
Ambasada SUA arată că Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România se bazează pe angajamentul faţă de valorile democratice, buna guvernare şi consolidarea statului de drept întrucât acestea sunt fundamentul pentru creşterea securităţii şi prosperităţii comune.
În opinia Ambasadei SUA, instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent, precum şi de procurori independenţi, fără imixtiuni politice.
"Instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent, precum şi de procurori independenţi care pot urmări activităţile infracţionale fără imixtiuni politice sau limitări ale actului legal de justiţie. Statele Unite au luat cunoştinţă de propunerile Ministerului Justiţiei din 23 august cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar. Îndemnăm toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta ţării împotriva corupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale", mai transmite Ambasada SUA.
Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, după întâlnirea cu reprezentanţi ai procurorilor din ţară, că aceştia nu şi-au însuşit propunerile de modificare a legilor justiţiei prezentate de minister pentru că afectează şi lezează independenţa justiţei. La rândul său, procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a spus că parte din propunerile ministrului Justiţiei de modificare a legilor justiţiei nu sunt "foarte bine venite", dar că procurorii DIICOT îşi vor formula o opinie clară după ce vor vedea forma scrisă a acestor modificări. "Diavolul se ascunde în amănunte, până la urmă", a spus Horodniceanu.
Procurorul general a precizat că mesajul procurorilor este coerent şi că ministrului Justiţiei Tudorel Toader îi vor fi prezentate mai multe argumente în favoarea opiniei exprimate de aceştia.
"Avem un mesaj coerent - procurorii nu şi-au însuşit propunerile prezentate de Ministerul Justiţiei pentru că ele afectează şi lezează independenţa justiţiei", a avertizat Augustin Lazăr, precizând că nici până în prezent Ministerul Justiţiei nu a transmis Ministerului Public în scris propunerile de modificare a legilor justiţiei.
O primă obiecţie a vizat trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Minsiterului Justiţiei, despre care Lazăr a afirmat că nu este oportună, respingând şi argumentele conform cărora în Franţa funcţionează acest sistem.
"Una dintre propunerile contestate este trecerea Inspecţiei Judiciare de la CSM la MJ, ştiind bine că ministrul Justiţiei este numit politic şi ar asigura un control deplin asupra magistraţilor. O astfel de situaţie a fost înainte de 2004 şi ne-am întoarce în timp cam mult şi nu este bine. Trebuie să ne asigurăm că Inspecţia Judiciară rămâne la CSM, care este garantul independenţei justiţiei", a spus el.
Procurorul general a explicat că, deşi în Franţa Inspecţia Judiciară se află în subordinea ministerului Justiţiei încă din 1958, acolo nu s-a pus problema de influenţare a Justiţiei sau de numire pe criterii politice. "Faptul că în Franţa Inspecţia Judiciară funcţionează la Ministerul Justiţiei încă din 1958, nu înseamnă că şi la noi, într-o democraţie neconsolidată, trebuie să facem la fel. Acolo, nu s-a gândit nimeni să influenţeze cursul Justiţiei sau să pună pe criterii politice pe cineva”, a spus Lazăr.
De asemenea, procurorii nu sunt de acord cu modul de numire în funcţiile de conducere la Ministerul Public propus de ministrul Toader, el spunând că aceasta limitează posibilitatea CSM de a selecta dintre candidaţi pe altcineva decât pe cei propuşi de ministrul Justiţiei.
"Dacă ne uităm în rapoartele MCV, vom vedea recomandarea ca numirile în funcţiile de conducere la Ministerului Public să fie făcute printr-o procedură similară numirii conducerii Înaltei Curţii, tocmai pentru a asigura independenţa magistraţilor care îşi desfăşoară anchetele. Limitează posibilitatea CSM de a selecta dintre candidaţi pe altcineva decât pe cei propuşi de ministru. Ar fi o situaţie care nu ar favoriza independenţa magistratului", a spus procurorul general.
Potrivit acestuia, procurorii nu sunt de acord nici cu crearea unei direcţii pentru cercetarea magistraţilor.
"În unanimitate, procurorii nu au agreat înfiinţarea unei aşa-zise direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor. Nu a mai auzit nimeni de aşa ceva de acum vreo 20-30 de ani, când în România a existat un birou de anchete speciale la Procuratura Generală nereformată, care se ocupa doar de cazurile de corupţie. Nu ne putem imagina că sutele de mii de reclamaţii împotriva magistraţilor ar trebui să vină la Parchetul General pentru a fi procesate într-o manieră ca acum 30 de ani. Structurile nu se fac pe categorii de persoane. Nimeni nu a auzit de aşa ceva”, a spus Lazăr.
El a aprecizt că propunerea a fost făcută de "cineva din exteriorul sistemului”, care vrea să ia obiectul activităţii DNA şi să facă un "experiment oarecare”.
"Nu este în regulă. Dacă există obiecţii cu privire la modul în care procurorii DNA instrumentează anumite cazuri, ele trebuie rezolvate prin selectarea unor procurori mai experimentaţi, prin cursuri profesionale, prin proiecte de apărare a drepturilor fundamentale ale persoanelor, nu prin desfiinţarea unor structuri care au fost înfiinţate cu bani europeni. Practic, la asta s-ar ajunge: DNA rămâne fără obiectul activităţii sale şi se înfiinţează o aşa-zisă direcţie contra magistraţilor, care nu se ştie cine ce va face acolo”, a subliniat procurorul general.
Referitor la admiterea la INM, Lazăr a explicat că problema celor încă tineri care ies din Institut se poate rezolva în alte moduri, pentru că altfel se va ajunge să fie "recrutaţi oameni pe bâjbâite".
”Asta e o problemă ce se poate regla prin prisma acordării unor sarcini de început, pe măsura puterilor lor. Însă în niciun caz să nu se distrugă matricea culturală a formării în Institutul Magistraturii. INM e o achiziţie la nivel european ce a ajuns din urmă după câţiva ani buni de funcţionare la un standard european ce ne face cinste. Ce ar însemna dacă toţi tinerii ce termină acum în toamnă să fie blocaţi şi să îşi găsească alte joburi vrând-nevrând? Tinerii la început de viaţă au memorie materială şi odată plecaţi în alte direcţii nu ar mai reveni după nişte ani în rândurile magistraturii. Vom găsi, aşadar, soluţia de cârpeală, să umblăm după alţii. Şi mi-e teamă că cineva s-a gândit şi la acea soluţie, cu peste 18 ani vechime. Ce va fi în continuare cu INM? Vom recruta oameni pe bâjbâite”, a spus Lazăr.
Întrebat dacă i s-a mai întâmplat să studieze proiecte de lege de pe powerpoint, procurorul general a spus că "omul cât trăieşte, învaţă”: "Am o carieră de 35 de ani. Nu mi s-a mai întâmplat, dar omul cât trăieşte, învaţă. Nu trebuie să fim indiferenţi la aceste lucruri”.
Procurorul general a precizat că sinteza dezbaterilor cu procurorii va fi trimisă curând ministrului Justiţiei.
La întâlnirea procurorului general cu reprezentanţii procurorilor din ţară a fost prezentă şi şefa DNA Laura Codruţa Kovesi. De asemenea au participat şi membrii Secţiei pentru procurori a CSM.
Adunarea Generală a procurorilor din DNA a stabilit, luni, prin vot, că modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie şi au respins cele mai multe dintre propunerile ministrului Tudorel Toader. Procurorii DNA nu au fost de acord cu trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, cu modificările referitoare la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor, cu înfiinţarea unei direcţii speciale pentru cercetarea faptelor comise de magistraţi şi nici cu instituirea unei vârste minime pentru candidaţii la INM.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
