Fostul judecător al Curţii Constituţionale Tudorel Toader consideră inadmisibile sesizările depuse joi la CCR în legătură cu ilegalităţile identificate şi comunicate de CSAT privind procesul electoral din România pentru turul întâi al alegerilor prezidenţiale. Potrivit acestuia, CCR poate fi sesizată direct de către Avocatul Poporului, preşedintele ţării, Guvern, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Toader spune că problema alegerii preşedintelui va ajunge pe masa CCR când se va pune în discuţie validarea şi când judecătorii constituţionali se vor „uita” şi la documentele declasificate. În cazul în care turul doi va fi invalidat, atunci se reiau alegerile.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Tudorel Toader spune că în cazuri de drept comun, există principiul „liberului acces la justiţie, adică oricine, oricând poate face sesizări, plângeri, către poliţie, procurori, judecători, în condiţiile lege”.

„În cazul justiţiei constituţionale, excepţiile de neconstituţionalitate pot fi ridicate numai în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial. Pe de altă parte, Curtea Constituţională poate fi sesizată direct de către Avocatul Poporului sau de către preşedintele ţării când e vorba de lege înainte de promulgare, să efectueze  controlul a priori, de către Guvern, preşedinţii celor două camere, Înalta Curte de Casatie şi Justiţie. În rest, nu pot fi adresate sesizări către Curtea Constituţională de oricine, oricând pentru că nici Constituţia, nici Legea Specială 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii, nu prevăd acest lucru”, a explicat Tudorel Toader.

În opinia lui Tudorel Toader, în acest moment „nimeni nu mai poate sesiza Curtea Constituţională”.

„CCR are o competenţă prevăzută de articolul 146 litera f din Constituţia României, potrivit căruia Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragelui. Adică, problema alegerii Preşedintelui va ajunge pe masa Curţii Constituţionale când se va pune în discuţie validarea, iar la momentul acela, Curtea se va uita şi la documentele declasificate recent. În concluzie, doar după turul al doilea se va putea lua o decizie în privinţa prezidenţialelor”, a explicat Toader.

Fostul judecător de la CCR a spus că, în cazul invalidării turului al doilea, atunci se reiau alegerile.

Publicaţia Calea Europeană anunţă că a sesizat joi Curtea Constituţională a României privind ilegalităţile identificate şi comunicate de CSAT în legătură cu desfăşurarea procesului electoral din România pentru turul întâi al alegerilor prezidenţiale.

”Având în vedere concluziile privind vicierea procesului electoral din România, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, printr-o serie de ilegalităţi identificate şi comunicate public de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi având în vedere că niciun proces electoral viciat nu poate sta la baza funcţionării unui stat democratic, membru al Uniunii Europene şi al NATO, vă solicităm să vă exercitaţi prerogativele legale şi constituţionale pentru ca alegerile din România să se deruleze în condiţii de legalitate deplină, cu respect faţă de cetăţenii acestei ţări şi faţă de valorile lumii democratice şi ale statului de drept. Vă rugăm să luaţi act şi să procedaţi în consecinţă că pentru a exista în condiţii corecte şi constituţionale un tur doi al alegerilor prezidenţiale este nevoie de un prim tur care să se deruleze cu adevărat în condiţii legale“, se arată în sesizarea făcută publică de  Calea Europeană.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, în şedinţa CSAT. 

SRI consemnează, în raportul prezentat în CSAT cu privire la desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, declasificat miercuri, acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral găzduite de AEP şi STS. Au existat peste 85.000 de atacuri cibernetice care au vizat exploatarea vulnerabilităţilor existente la nivelul structurilor informatice de suport pentru procesul electoral în vederea obţinerii accesului la datele din sistemele informatoce, alterării integrităţii acestora, schimbării conţinutului prezentat publicului larg şi indisponibilizării infrastructurii.

Deţinătorul unei firme din Braşov, fost programator, a făcut donaţii pe TikTok de peste un milion de euro şi a efectuat plăţi în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicaţi în promovarea candidatului la preşedinţie Călin GEORGESCU, inclusiv după data încheierii campaniei electorale, arată SRI în raportul prezentat CSAT.

 

Serviciul Român de Informaţii (SRI) precizează, în raportul prezentat CSAT privind primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, că reţeaua de conturi a lui Călin Georgescu a fost formată iniţial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înainte de alegeri. De asemenea, SRI a adăugat că aproape 800 de conturi care au format iniţial reţeaua de susţinere au fost create încă din 2016 şi că acestea au avut o activitate foarte redusă până la 11 noiembrie 2024, moment la care a fost activată la capacitate maximă întreaga reţea.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.