Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, miercuri, la Parlament, la o dezbatere privind preşedinţia română a Consiliului UE în 2019, că aceasta oferă Parlamentului ţării care o deţine ocazia de a contribui la proiectul european, subliniind încă o dată că ideea Europei cu mai multe viteze ar trebui să dispară din exprimările publice ale decidenţilor politici europeni. Tăriceanu a susţinut că ţara noastră trebuie să fie pregătită pentru gestionarea temelor majore.
”Preşedinţia exercitată de România trebuie să acţioneze ca un intermediar onest şi neutru – honest broker – fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia UE, de asigurarea continuităţii agendei UE şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene. România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea naţională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la consolidarea acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care ţara noastră le consideră importante”, a declarat preşedintele Senatului.
Tăriceanu a subliniat că preşedinţia Consiliului reprezintă pentru statele membre una dintre cele mai importante şi mai solicitante sarcini care rezultă din aderarea la UE.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Fiecare preşedinţie include, pe lângă evenimentele la nivel executiv, şi aşa numita dimensiune parlamentară, care constă într-o serie de întâlniri de amploare între reprezentanţii parlamentelor naţionale din statele membre, ţările candidate şi partenere, precum şi Parlamentul European şi alţi invitaţi. Tratatul de la Lisabona, deşi nepus în operă în toată dimensiunea sa aplicată, a condus la o mai mare eficienţă în procesul de luare a deciziilor, la creşterea responsabilităţii democratice prin asocierea Parlamentului European şi a Parlamentelor naţionale la acest proces şi la creşterea coerenţei Uniunii în plan extern, consolidând pârghiile prin care UE apără interesele cetăţenilor săi în fiecare zi. Tratatul de la Lisabona prevede, pentru prima dată, rolul şi importanţa Parlamentelor naţionale în cadrul Uniunii Europene”, a explicat Tăriceanu, precizând că parlamentele naţionale au dreptul să examineze proiectele directivelor europene prin prisma respectării de către acestea a principiului subsidiarităţii şi al proporţionalităţii, să participe la revizuirea tratatelor UE sau să participe la evaluarea politicilor UE privind libertatea, securitatea şi justiţia.
Şeful Senatului a menţionat, de asemenea, că Preşedinţia Consiliului UE oferă Parlamentului ţării care o deţine ocazia de a contribui la maximum în ceea ce priveşte proiectul european.
”Evenimentele organizate de Parlamentele naţionale pe durata preşedinţiilor lor reprezintă un forum important, în care prezentările şi dezbaterile se desfăşoară în conformitate cu priorităţile preşedinţiei şi în care înţelegerea aplicării eficiente a principiului subsidiarităţii este consolidată”, a arătat Tăriceanu.
El a susţinut că Senatul României a participat activ, şi până acum, la conferinţele organizate de Parlamentele statelor membre în contextul exercitării dimensiunii parlamentare a preşedinţiei Consiliului.
”În curând, va fi rândul Senatului României să profite de acest instrument şi să-şi aducă, alături de Camera Deputaţilor, valoarea adăugată la evidenţierea şi la creşterea importanţei acestei dimensiuni. Vom sprijini Guvernul şi vom colabora activ cu acesta în definirea şi implementarea priorităţilor Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii”, a mai afirmat Tăriceanu.
Şeful Senatului a susţinut că preşedinţia României, în 2019, se va exercita într-un context complex, pe fondul unor procese de anvergură, aflate în derulare în acest moment şi care vor modela Uniunea Europeană în formele acesteia de exprimare instituţională, conform intereselor ţărilor membre.
”Consider că trebuie să subliniez încă o dată că viitorul Uniunii Europene trebuie să găsească toţi membrii acesteia pe acelaşi nivel de importanţă decizională, iar ideea Europei cu mai multe viteze ar trebui să dispară din exprimările publice ale decidenţilor europeni. Reflecţia asupra viitorului Uniunii Europene, schimbările politice generate de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, finalizarea componentei exit a procesului de redefinire a relaţiei UE – Marea Britanie, precum şi dosarele majore a căror negociere se va derula inclusiv sub Preşedinţia României, precum Cadrul Financiar Multianual post 2020, sunt câteva din temele majore pentru a căror gestiune trebuie să fim pregătiţi”, a adăugat preşedintele Senatului.
La final, Tăriceanu a ţinut să puncteze faptul că până la intrarea României în structura troicii care va coordona preşedinţia Consiliului mai sunt 13 luni şi va trebui acţionat direct şi pragmatic pentru ca ţara noastră să fie pregătită, ca infrastructură şi suprastructură de experţi, să răspundă cu succes la provocările pe care o astfel de întreprindere le ridică fiecărui stat membru la preluarea Preşedinţiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
