Decretul privind instituirea stării de urgenţă semnat de preşedintele Klaus Iohannis luni include măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă, dar şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală, acestea din urmă putând fi luate doar după o evaluare a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul prim-ministrului şi în funcţie de mai multe criterii privind intensitatea transmiterii COVID-19, numărul de pacienţi raportat la capacitatea sistemului sanitar. Printre măsurile cu aplicabilitatea graduală se regăsesc inclusiv măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice, limitarea sau interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone, interzicerea graduală a circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute şi a metroului, închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice.
Măsurile de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală se dispun potrivit evaluării realizate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul prim-ministrului, pe baza următoarelor criterii: intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19; frecvenţa apariţiei unor focare într-o zonă geografică; numărul de pacienţi critici raportat la capacitatea sistemului sanitar; capacitatea şi continuitatea asigurării serviciilor sociale şi de utilităţi publice pentru populaţie; capacitatea autorităţilor publice de a menţine şi asigura măsuri de ordine şi siguranţă publică; măsurile instituite de alte state cu impact asupra populaţiei sau situaţiei economice a României; capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină; apariţia altor situaţii de urgenţă.
După îndeplinirea acestor paşi procedurali ministrul afacerilor interne sau înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanţă militară, pot dispune:
1. Izolarea şi carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum şi a celor care iau contact cu acestea; măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;
2. Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
3. Limitarea sau interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum şi ieşirea din zonele respective;
4. Interzicerea graduală a circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute şi a metroului;
5. Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
6. Asigurarea pazei şi protecţiei instituţionale a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional;
7. Identificarea şi rechiziţionarea de stocuri, capacităţi de producţie şi distribuţie, de echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19.
Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau înlocuitorul legal al acestuia poate dispune limitarea activităţii spitalelor publice la internarea şi rezolvarea cazurilor urgente, grupate în următoarele categorii:
- urgenţe de ordin I – pacienţi internaţi prin Unităţi de primiri urgenţe/Compartimente de primiri urgenţe care îşi pot pierde viaţa în 24 de ore;
- urgenţe de ordin II – pacienţi care trebuie trataţi în cadrul aceleiaşi internări (odată diagnosticaţi nu pot fi externaţi); -
- pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticaţi cu COVID-19.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
