Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, i-a trimis, vineri, o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis prin care îl îndeamnă să ceară punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia în ceea ce priveşte modificările aduse de Parlamentul României legilor justiţiei.
„Domnule preşedinte, Consiliul Europei este angajat să ofere prioritate în colaborarea cu statele membre pentru a întări independenţa şi imparţialitatea justiţiei în Europa. Din acest motiv am urmărit cu atenţie procesul legislativ care a condus, în această săptămână, la adoptarea, de către Parlamentul României, la trei texte referitoare la justiţie (texte despre Consiliul Superior al Magistraturii, despre statutul judecătorilor şi procurorilor şi despre organizarea structurilor judiciare). Sunt conştient că aceste reforme sunt dezbătute pe larg de părţile implicate şi de societatea din România, în general. În spiritul Planului de Acţiune al Consiliului Europei pentru consolidarea independenţei şi imparţialitatea justiţiei, adoptat în 2016 de cele 47 de state membre, inclusiv de România, este important ca în implementarea reformelor în sistemul judiciar, statele membre să folosească toate instrumentele şi mecanismele puse la dispoziţie de organizaţie”, se arată în scrisoarea adresată preşedintelui Iohannis de către secretarul general al Consiliului Europei.
Thorbjørn Jagland este de părere că un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia ar oferi o mai mare claritate asupra compatibilităţii textelor de lege cu standardele fundamentale ale statului de drept, astfel că îndeamnă România să se adreseze Comisiei.
„Acest lucru ar ajuta România în munca sa şi ar fi complementar cu evaluarea urgentă a acestor texte, evaluare pregătită de Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) la capitolul standardelor anticorupţie”, mai spune Thorbjørn Jagland.
Scrisoarea secretarului Consiliului Europei
În 11 decembrie, Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) din cadrul Consiliului Europei a decis să ceară României ca până în 15 ianuarie 2018 să prezinte informaţii în legătură cu modificările la legile justiţiei, care să fie analizate la reuniunea GRECO din martie, anunţând că vor fi făcute evaluări urgente ale proiectelor privind sistemul judiciar, fiind declanşată ”procedura ad-hoc în circumstanţe excepţionale”.
GRECO a decis să efectueze evaluări urgente ad-hoc ale proiectelor de legi privind sistemul judiciar din România şi asupra a două proiecte de legi privind reorganizarea Curţii Supreme şi a Consiliului Naţional al Judecăţii din Polonia.
În comunicatul Consiliului Europei se precizează că este pentru prima dată când GRECO utilizează articolul 34 din Regulamentul său de procedură, introdus recent pentru a permite o "procedură ad-hoc în circumstanţe excepţionale". Această regulă poate fi aplicată atunci când o reformă instituţională, o iniţiativă legislativă sau o modificare procedurală poate duce la ”încălcarea gravă” de către membru al Consiliului Europei a unui standard anticorupţie care a făcut obiectul unei runde de evaluare GRECO.
Grupul a cerut şefilor delegaţiilor din România şi Polonia să prezinte până la 15 ianuarie 2018 informaţii cu privire la aceste proiecte de legi, pentru pregătirea rapoartelor de evaluare ad-hoc.
În ceea ce priveşte România, comunicatul subliniază că au fost exprimate preocupări serioase de către mai multe instituţii şi actori din România şi din străinătate că modificările la legile justiţiei, adoptate în regim de urgenţă, ar putea pune în pericol eficienţa luptei împotriva corupţiei şi ar submina independenţa sistemului judiciar.
Cu două zile mai devreme, Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa, într-un scurt mesaj pe Facebook, că a prezentat Comisiei de la Veneţia, la o sesiune de lucru, modificările aduse legilor justiţiei.
Anterior, Toader s-a întâlnit cu ambasadorii Statelor Unite, Canadei, Belgiei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii, Olandei, Sloveniei şi Suediei, care au transmis preocuparea cu privire la proiectul de legi privind reforma justiţiei dezbătut în Parlament, precum şi "dorinţa fermă" ca România să continue procesul de consolidare a statului de drept, independenţei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei.
De asemenea, ambasadorii statelor membre UE au subliniat importanţa unui proces de consultare amplu şi deschis cu toate părţile interesate, incluzând solicitarea avizului Comisiei de la Veneţia.
Procurorul general Augustin Lazăr, care a acuzat tentative ale unor puteri ale statului de a lipsi procurorii români de independenţă, pe căi dubioase, prin proiecte şi proceduri parlamentare viciate ori prin manopere dolosive puse la cale în cercuri politice cu interese împotriva înfăptuirii justiţiei penale, a declarat vineri că este absolut obligatoriu un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia asupra modificărilor legilor justiţiei.
"Toată lumea e îngrijorată şi e firesc. Este nevoie de un punct de vedere autorizat al Comisiei de la Veneţia. Dar într-o asemenea procedură urgentă vă daţi seama că aceasta înseamnă că există o voinţă ca în câteva zile să se întâmple ceva şi avem legi noi care, fără îndoială, vor pune independenţa justiţiei sub un semn de întrebare", a declarat Lazăr.
La rândul lor, Forumul Judecătorilor şi Asociaţia Procurorilor au cerut Parlamentului să nu adopte pachetul de modificare a legilor justiţiei, arătând că "singura soluţie pentru depăşirea acestei situaţii critice este reluarea dialogului, bazată pe principiile transparenţei instituţionale, astfel încât modificarea acestor legi, fundamentale pentru funcţionarea statului de drept, să se facă numai în urma unor studii de impact, a unei consultări reale a societăţii civile, a Consiliului Superior al Magistraturii, corpului magistraţilor, Comisiei de la Veneţia".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
