Expert Forum a analizat datele legate de candidaţii la locale şi a publicat un raport care include statistici generale, date despre participarea femeilor în alegeri, statistici despre competiţia electorală, precum şi o analiză a modului deficitar în care sunt publicate datele. Astfel, pentru alegerile din 9 iunie s-au înscris 207.390 de candidaţi, din partea unui număr de 131 de competitori - partide şi alianţe, respectiv 107 de partide, respectiv candidaţi independenţi. Numărul total de candidaturi este mai mic de aproape 20% faţă de 2020, când au fost 256.038 candidaturi şi de 2016, când au rămas definitive 267.242 candidaturi. Totodată, procentul de candidate rămâne relativ scăzut, la 24% dintre candidaţi chiar dacă în creştere cu aproape două procente faţă de anul 2020, dar şi faţă de 2016, când 21% dintre candidaţi au fost femei. La partidele care se află în top 10 ca număr de candidaturi depuse, cele mai multe femei proporţional cu numărul total de candidaţi ai partidului se regăsesc pe listele SOS România (35%), Pro România (30%), PUSL şi Forţa Dreptei, cu câteva 28%. PSD are 22% femei candidaţi, iar PNL 21%. La AUR candidatele reprezintă 26%, iar la USR şi PMP câte 27%. La REPER 33% dintre candidaţi sunt femei, iar la UDMR acestea reprezintă 25%. Aproape 17% dintre candidaţii independenţi sunt femei.
Conform analizei făcute de Expert Forum, cei mai mulţi candidaţi pe listele unei alianţe sunt din partea Alianţei Dreapta Unită. În schimb, datele arată că PSD şi PNL au mers mai degrabă separat la alegerile locale, întrucât numai 845 de candidaţi au fost înscrişi sub Alianţa electorală PSD+PNL, în 7 judeţe şi Municipiul Bucureşti, unde s-au depus 215 candidaturi.
Cei mai mulţi candidaţi au fost propuşi de PSD – 52.048, PNL – 51.373, AUR – 33.729, USR – 13.328 şi PMP – 10.014. UDMR are 8.147 candidaţi.
Au fost depuse 1.118 candidaturi independente. Dintre acestea, cele mai multe se regăsesc în judeţele Mureş, Suceava, Harghita, Timiş sau Argeş. Cei mai puţini independenţi s-au înregistrat în Călăraşi, Giurgiu, Mehedinţi, Tulcea şi Galaţi. Notăm că, în general, cei mai puţini s-au înscris în partea de sud şi sud- est.
Sursa citată mai spune că datele au fost publicate în format centralizat la mai bine de o săptămână de la rămânerea definitivă a candidaturilor
„Setul de date nu include elemente importante precum sexul sau vârsta candidatului, deşi am solicitat acest lucru Biroului Electoral Central. BEC a refuzat, invocând protecţia datelor personale sau lipsa unor prevederi legale. Cu toate acestea, prin contrast, la europarlamentare s-au publicat numele părinţilor candidaţilor, informaţii care nu par la fel de relevante. EFOR a solicitat BEC să se publice măcar statistici privind genul şi vârsta candidaţilor – dacă sunt considerate date personale -, însă acestea nu au fost făcute publice până acum. Baza de date nu conţine nici informaţii despre profesie sau ocupaţie, deşi în procesele verbale de la birourile electorale sunt incluse aceste informaţii. Lipsa acestor informaţii limitează posibilitatea de a procesa datele legate de candidaturi şi de a înţelege dacă s-a respectat legislaţia. De asemenea, nici procesul de contestare a candidaturilor (în 48 de ore de la termenul de depunere) nu e facil în lipsa unei proceduri standardizate de publicare a datelor”, precizează reprezentanţii Expert Forum.
Competiţia cea mai crescută la primari este în Baia Mare, unde sunt 16 candidaţi pe loc, dar şi la Constanţa unde sunt 14 candidaţi. În Voluntari şi Craiova sunt câte 12 candidaţi, iar la Lugoj, Piatra Neamţ şi Galaţi câte 11. Cel mai frecvent număr de competitori este de 3 şi 4. În 4% din cazuri nu există decât un candidat, iar în 20% câte 2.
Şi la consilii judeţene, competiţia cea mai mare se regăseşte la Maramureş. Cei mai puţini contracandidaţi sunt la Dâmboviţa, adică 4.
Expert Forum a prelucrat datele publicate de BEC şi a realizat o analiză privind participarea femeilor la procesul electoral.
„Este totuşi absurd faptul că în contextul în care autorităţile publice deţin aceste informaţii şi le-ar putea publica măcar statistic în timp util, trebuie să procesăm date prin proceduri de potrivire de nume (match) şi să le verificăm manual. Cercetarea are anumite limite, care ţin de procesarea unui număr semnificativ de nume, timpul scurt pentru procesarea datelor şi posibilitatea ca anumite nume aparţinând unor candidaţi de diferite etnii să nu fie recunoscute şi marcate corespunzător. Datele au fost procesate folosit un script informatic şi au fost ulterior verificate manual”, mai spune raportul.
Procentul de candidate rămâne relativ scăzut, la 24% dintre candidaţi chiar dacă în creştere cu aproape două procente faţă de anul 2020, dar şi faţă de 2016, când 21% dintre candidaţi au fost femei
Ca şi în cazul anului 2020, cea mai mică proporţie de candidate este la comune (23%), iar cea mai mare la municipii şi în Bucureşti, cam o treime. La nivel de funcţii judeţene s-au înregistrat 27% femei.
Pe tipuri de funcţii, cele mai puţine candidate sunt la poziţia de primar şi preşedinte al consiliului judeţean (11%). Cele mai multe candidate sunt la consiliul general (34%) şi la consilii judeţene (27%). Pentru consilii locale, un sfert dintre candidaţi sunt femei, iar pentru Primăria Generală 22% dintre candidaţi (2/9).
La partidele care se află în top 10 ca număr de candidaturi depuse, cele mai multe femei proporţional cu numărul total de candidaţi ai partidului se regăsesc pe listele SOS România (35%), Pro România (30%), PUSL şi Forţa Dreptei, cu câteva 28%. PSD are 22% femei candidaţi, iar PNL 21%. La AUR candidatele reprezintă 26%, iar la USR şi PMP câte 27%. La REPER 33% dintre candidaţi sunt femei, iar la UDMR acestea reprezintă 25%. Aproape 17% dintre candidaţii independenţi sunt femei.
Cele mai multe candidate la CJ sunt în Galaţi (39%), Sibiu (35%) şi Prahova (34%), raportat la numărul total de candidaţi din judeţ. Cele mai puţine sunt la Vaslui (19%) şi în judeţele Covasna, Harghita, Mureş şi Vrancea.
Cele mai multe candidate la primării sunt în Constanţa (20%), Tulcea (18%) şi Ialomiţa (17%), raportat la numărul total de candidaţi din judeţ. Cele mai puţine sunt la Covasna (4%) şi în Bistriţa Năsăud, Gorj (6%).
Cele mai multe candidate PSD sunt în Constanţa (29%) şi Arad (28%), iar cele mai puţine în Olt (16%) şi Buzău, respectiv Bistriţa Năsăud (18%).
Procentual, cele mai multe candidate PNL sunt în Harghita (35%) şi Tulcea (28%), iar cele mai puţine în Giurgiu (16%) şi Bihor, respectiv Sălaj (17%).
Liste care nu respectă legislaţia privind reprezentarea ambelor sexe
Expert Forum a identificat 467 de liste depuse pentru consilii locale (3%) care nu respectă prevederile art. 7 din Legea 115/2015, adică nu asigură reprezentarea ambelor sexe pe listele electorale, dacă acestea includ mai mult de două persoane. Dintre acestea, 18 nu includ niciun bărbat, iar restul nicio femeie.
Cele mai multe liste în această situaţie regăsesc în Timiş (47) şi Maramureş (21)
Aproape un sfert din liste se regăsesc la AUR, care e urmat de PNL (41), PUSL (38) şi PSD (30).
Chiar dacă numărul acestora a scăzut aproape la jumătate comparativ cu 2020, această situaţie ilustrează nerespectarea legislaţiei în aprobarea acestor liste.
Alocarea femeilor pe liste
La nivelul administraţiei locale, procentul femeilor alese este de aproximativ 14%, deci mult mai mic decât al celor care au candidat. Cu alte cuvinte, degeaba se regăsesc femeile pe liste dacă sunt pe ultimele locuri.
Primele două poziţii sunt ocupate în general mai mult de bărbaţi. La consiliile judeţene situaţia este mai diferită şi poziţionarea este mai dispersată, cu mai puţine candidate pe primele locuri. La fel şi la candidaturile pentru consiliul general.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
