Dan Barna a intrat în politică în urmă cu abia cinci ani. În octombrie 2017, la mai puţin de un an de când s-a înscris în USR, el a ajuns preşedintele partidului, funcţie în care a fost ales după demisia intempestivă a lui Nicuşor Dan pe fondul poziţionării formaţiunii faţă de referendumul pentru familie. Era deja al doilea congres din existenţa celui mai nou partid de pe scena politică, organizat în mai puţin de şase luni de la primul.
Dan Barna avea atunci 42 de ani şi era proaspăt deputat, după ce cu un an înainte intrase în Guvernul Cioloş pe un post de secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene condus de Cristian Ghinea.
Înainte de a intra în politică, Barna a fost antreprenor, specializat în fonduri europene. În campania prezidenţială din 2019, el a fost acuzat că firma sa, care activa în domeniul atragerii de fonduri comunitare, a avut numeroase contracte cu statul, de la primării şi consilii judeţene, până la ministere. Dan Barna a respins acuzaţiile, explicând că acest lucru este normal din moment ce majoritatea banilor europeni merg spre administraţia publică.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Faptul că o companie specializată în atragerea de fonduri europene a avut contracte cu beneficiarul principal, adică cu instituţiile statului român, este ca şi cum îi reproşezi unui pompier că s-a dus şi a participat la stingerea unui incendiu”, spunea Barna în 2019.
De altfel, activitatea firmei lui Dan Barna în domeniul fondurilor europene a fost investigată şi de DNA, ca urmare a unor sesizări făcute de Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) aflat în subordinea guvernului. Dosarul, deschis în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2019, a fost clasat în iunie anul acesta. DLAF a depus însă în septembrie o nouă sesizare la DNA în legătură cu firma lui Dan Barna, demers considerat de copreşedintele USR PLUS drept o răzbunare din partea premierului Florin Cîţu.
2019 a fost un an intens pentru Dan Barna şi USR. După doi ani şi jumătate de opoziţie extrem de vocală la PSD, partidul, în alianţă cu PLUS-ul lui Dacian Cioloş, a obţinut un scor istoric la alegerile europarlamentare – 22,4% din voturi, aproape la egalitate cu social-democraţii.
După acest scrutin, Barna a fost desemnat candidatul Alianţei USR – PLUS la alegerile prezidenţiale. Ulterior desemnării, a avut loc şi congresul USR în care Barna a fost reales preşedinte al partidului, însă pe fondul acuzaţiilor că a forţat astfel mâna partidului care a fost pus în faţa faptului împlinit, fiind obligat practic să îl realeagă din moment ce era deja candidat la cea mai înaltă funcţie în stat.
Dan Barna a făcut o campanie care a fost considerată drept fiind una slabă, mai ales din cauza non-combatului la adresa preşedintelui Iohannis. Sloganul său atunci a fost ”Fericiţi în România”.
Clasat abia pe locul trei în primul tur al prezidenţialelor, după Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, Barna a pierdut în doar jumătate de an, mai bine de jumătate de milion din voturile de la europarlamentare, rezultat considerat dezamăgitor de o parte a partidului. Barna a supravieţuit însă momentului, iar în iarna anului 2020 USR şi PLUS au decis să fuzioneze. Cele două partide trecuseră deja prin două scrutine importante – europarlamentarele şi prezidenţialele - dar la orizont se arătau alte două teste electorale, şi mai importante: localele şi parlamentarele.
În urma alegerilor generale din 2020, USR PLUS a intrat la guvernare alături de PNL şi UDMR, cu Dan Barna în poziţia de vicepremier. Principalele puncte de pe agenda partidului, printre care desfiinţarea SIIJ, eliminarea pensiilor speciale sau revenirea la alegerea primarilor în două tururi, au fost însă subminate de partenerii de coaliţie. Mai mult, premierul Florin Cîţu, ajuns şef al guvernului pe fondul opoziţiei USR PLUS faţă de Ludovic Orban, le-a dat afară pe nepusă masă doi miniştri. Peste prima demitere, cea a lui Vlad Voiculescu, Barna şi partidul au trecut relativ uşor, dar a doua revocare, cea a lui Stelian Ion, a dus la ieşirea formaţiunii de la guvernare şi la ruperea coaliţiei.
Pe acest fond tensionat au loc şi alegerile interne pentru preşedinţia USR PLUS, în cadrul cărora Dan Barna s-a clasat abia pe locul doi în primul tur, în urma lui Dacian Cioloş. În acest context, despre contracandidatul său, Barna a spus că, dacă ar fi să-l definească într-un singur cuvânt, acesta ar fi ”sistem”. Iar atacurile nu sau oprit aici: i-a acuzat pe Cioloş şi pe cei din PLUS de ”securismele anilor 50” şi de faptul că ”inventează morţi care chipurile ar fi votat” în scrutinul online pentru alegerea preşedintelui USR PLUS.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
