Parlamentarii PMP au depus un proiect pentru a transpune în legislaţie iniţiativa „Fără penali în funcţii publice”

Parlamentarii PMP au depus un proiect pentru a transpune în legislaţie iniţiativa „Fără penali în funcţii publice”, susţinând că legiuitorul poate conferi condamnării penale efecte juridice care excedează sancţiunea penală, reglementând interdicţii care rezultă din condamnare. „Deoarece orice iniţiativă cetăţenească de revizuire a Constituţiei parcurge un proces complex, anevoios, finalizat prin organizarea unui referendum care implică cheltuieli bugetare suplimentare, apreciem că se impune o implicare proactivă a Parlamentului în legiferarea în regim de urgenţă a dezideratului unui segment important al societăţii civile de a pune o cărămidă în plus la construirea unei societăţi democratice fără penali în funcţii publice”, afirmă iniţiatorii. Anul trecut, peste un milion de semnături au fost strânse de USR pentru susţinerea iniţiativei ”Fără penali în funcţii publice”, care în prezent se află la Curtea Constituţională.

Iniţiatorii menţionează că, potrivit Constituţiei, „funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară”.

Parlamentarii PMP precizează că legea fundamentală face trimitere la „condiţiile legii”, iar acestei trimiteri generice îi este subsumată o serie de legi în domeniul ocupării demnităţilor publice.

„Legiuitorul poate conferi condamnării penale efecte juridice care excedează sancţiunea penală, reglementând în astfel de legi, interdicţii care rezultă din condamnare. De asemenea, legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicţii cu caracter general - lipsa oricărei condamnări penale şi instituirea unei interdicţii speciale - circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracţiunilor săvârşite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată”, susţin semnatarii.

În expunerea de motive se aminteşte că o astfel de consecinţă extrapenală o constituie interdicţia cu caracter general cu privire la dobândirea calităţii de membru al Guvernului, aplicabilă persoanelor condamnate penal printr-o hotărâre definitivă, consacrată de sintagma „nu au suferit condamnări penale”, sintagmă sinonimă, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cu cele de „nu au fost condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni” şi „nu au antecedente penale”.

Proiectul modifică legea privind alegerile europarlamentare, legea privind alegerea preşedintelui României, cea referitoare la alegerea parlamentarilor, precum şi Legea administraţiei publice locale şi Statutul aleşilor locali.

Astfel, potrivit modificărilor propuse, nu pot fi aleşi în demnitatea de preşedinte al României, de europarlamentar, deputat, senator, primar, consilier local sau consilier judeţean „persoanele care au suferit condamnări penale”.

Prin iniţiativa ”Fără penali în funcţii publice”, pentru care USR a strâns peste un milion de semnături, se propune ca la articolul 37 din Constituţie să fie adăugat următorul alineat: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor şi Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”. În prezent, semnăturile pentru această iniţiativă se află la CCR.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.