Partidele de opoziţie au criticat vineri bugetul de stat pe 2018, despre care au spus că nu respectă deficitul structural asumat de România prin Tratatul fiscal din 2012 şi că şubrezeşte economia. Replica a venit din partea deputatului ALDE Varujan Vosganian, care a spus că respectarea Tratatului fiscal ar fi însemnat tăieri de cheltuieli de 20 de miliarde de lei şi că România are o datorie publică mică, sub jumătate din media celei europene.
"Acest buget - poate nu vi s-a spus - dar încalcă Tratatul fiscal semnat de România în 2012. Faptul că nu ştiţi ce înseamnă deficit structural nu reprezintă o scuză. Puteţi să întrebaţi, să vă informaţi. Nu în ultimul rând, acest buget reprezintă încă o cărămidă la zidul pe care l-aţi construit în 2017, între dumneavoastră şi noi, restul societăţii. Şi, protejaţi de acest zid, vreţi în continuare să furaţi banii acestei ţări şi să nu răspundeţi pentru asta", a spus senatorul PNL Florin Cîţu.
”Singura explicaţie posibilă pentru acest buget al falimentului este dorinţa lui Liviu Dragnea de a demite şi acest guvern, probabil în primăvară. Obsesia lui Liviu Dragnea de a scăpa de Mihai Tudose se reflectă într-un buget care va băga în faliment zeci de administraţii locale, care va menţine stagnarea cronică din domeniul infrastructurii, care va priva spitalele de investiţiile critice necesare. În practică, acest buget va menţine subdezvoltarea şi va garanta o amplă nemulţumire socială. Liviu Dragnea distruge nu doar legi şi instituţii, ci şi sectoare vitale pentru dezvoltarea României. Principalul inamic al României se află în ţară, nu în afară şi el este actualul şef al PSD”, a scris la rândul său deputata PNL Raluca Turcan pe Facebook.
Deputatul USR Claudiu Năsui a explicat că, pe termen lung, cheltuielile structurale ale statului român sunt exorbitante, au crescut enorm de mult şi se bazează pe nişte venituri supraevaluate.
”Se bazează pe nişte venituri care, dacă nu se realizează, va trebui să facem exact ceea ce s-a întâmplat şi în 2017. Anume: tăiere din investiţii şi creştere de taxe şi impozite, pentru că va fi mult mai greu să scădeţi aceste cheltuieli structurale, după ce le-aţi crescut. Suntem în scenariul de dinainte de criză, exact atunci când era euforia şi aveam impresia că putem să o ducem la nesfârşit cu creşterea economică. Lucrurile acestea se vor întoarce împotriva poporului român şi împotriva electoratului. Ce e trist e că proiecte mari, cum sunt Autostrada Târgu Mureş - Iaşi sau alte priorităţi ale statului român, în momentul acesta nu mai avem nicio şansă să le realizăm, pentru că acest buget, aşa cum a fost făcut, şubrezeşte economia României", a arătat Năsui.
Şi PMP, prin vocea preşedintelui Traian Băsescu a criticat legea bugetului pentru 2018.
"Nu respectă principiul reducerii deficitului structural. Este un buget care ne îndepărtează de zona euro şi este un buget care ne trimite într-o zonă de risc. Când spun zonă de risc nu spun că nu vor fi bani. Vor fi bani, nu neapărat din venituri, dar veţi merge pe ideea de a împrumuta în continuare, în condiţiile în care toate statele UE îşi reduc datoria publică, urmare a aplicării Tratatului fiscal", a explicat Băsescu.
Replica pentru opoziţie a venit din partea deputatului ALDE Varujan Vosganian care a susţinut că, din moment ce creşterea PIB este de 5,6%, un deficit bugetar de până la 3% nu majorează datoria publică şi că aplicarea prevederilor Tratatului fiscal ar fi presupus o tăiere a cheltuielilor cu 20 de miliarde de lei.
"20 de miliarde de lei înseamnă 25% din salarii - şi vă rog să mă iertaţi, a doua oară noi n-o facem - sau înseamnă o treime din pensii. Noi respectăm UE. Nu este pentru prima oară - şi numesc aici Franţa, Marea Britanie şi altele - s-au apropiat sau au depăşit cu mult nivelele pe care tratatele internaţionale le stabileau şi mă refer în primul rând la Tratatul de la Maastricht. Aceste ţări s-au dezvoltat utilizând datoria publică. Media datoriei publice în UE este de 84% din PIB. România are 38% din PIB, adică mai puţin de jumătate din media europeană", a susţinut Vosganian.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
