Situaţia prezentată de Guvern în sesizarea depusă la CCR privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament pe tema moţiunii de cenzură nu presupune şi nici nu conduce la existenţa unui astfel de conflict între autorităţi ale statului, în sensul Constituţiei şi al legislaţiei subsecvente, afirmă preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PNL Ludovic Orban, în punctul de vedere separat transmis Curţii Constituţionale, propunând respingerea sesizării depuse de Executiv.
”Constatăm că situaţia prezentată în sesizare nu presupune şi nici nu conduce la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţi ale statului, în sensul Constituţiei şi al legislaţiei subsecvente şi, ca urmare, propunem respingerea sesizării.”, afirmă Orban la finalul unei argumentaţii de 15 pagini transmisă Curţii.
Ludovic Orban constată că autorul sesizării susţine „existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Referitor la obiecţiile Guvernului în legăturp cu smenăturile de susţinere a moţiunii, preşedintele Camerei afirmă că ”până la momentul depunerii prezentului punct de vedere, nici un deputat sau senator nu şi-a contestat semnătura prezentată în sprijinul moţiunii de cenzură depuse şi, respectiv, nici nu şi-a retras semnătura, deşi aceştia au avut oportunitatea de a anunţa plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului cu ocazia şedinţei în cadrul căreia a fost citită moţiunea de cenzură ce face obiectul prezentei cauze” şi că, ”mai mult decât atât, iniţiatorii moţiunii de cenzură au acţionat de maniera reconfirmării sprijinului acordat acestui demers parlamentar, depunând şi în formă originală semnăturile comunicate anterior prin mijloace electronice conform practicii parlamentare contemporane determinate de contextul epidemiologic actual provocat de pandemia de COVID-19”.
Documentul transmis de Ludovic Orban Curţii Constituţionale poate fi consultat AICI.
”Observăm astfel că, în susţinerea sesizării, autorul invocă raţiuni proprii şi interpretări in extenso ale unor prevederi constituţionale şi regulamentare redactate în mod exhaustiv, iar aceste interpretări personale în drept sunt lipsite de fundament juridic”, consideră Orban, adăugând că ”solicitarea autorului sesizării de a verifica îndeplinirea condiţiilor de constituţionalitate extrinsecă asociate instituţiei juridice a moţiunii de cenzură, act eminamente politic al deputaţilor şi senatorilor, nu se circumscrie în sfera conflictului juridic de natură constituţională”.
În opinia sa, comunicarea către Guvern a moţiunii de cenzură de către preşedintele Camerei Deputaţilor a avut loc în acord cu prevederile regulamentare incidente, din perspectiva colaborării loiale între Parlament şi Guvern, el invocâd decizii aleCurţii Constituţionale referitoare la termenul de prezentare în Parlament a unei moţiuni de cenzură.
”Comunicarea moţiunii de cenzură realizată de preşedintele Camerei Deputaţilor ulterioară momentului depunerii ar fi trebuit să genereze neajunsuri ori chiar să provoace prejudicii Guvernului, afectând astfel echilibrul dintre cele două puteri ale statului. Din analiza conţinutului sesizării, constatăm însă că autorul acesteia nu descrie o relaţie de cauzalitate între actele, faptele, acţiunile sau inacţiunile care ar fi fost în competenţa preşedintelui Camerei Deputaţilor şi la care acesta ar fi recurs sau de la care s-ar fi abţinut, după caz, şi afectarea drepturilor ori competenţelor constituţionale ale autorităţii executive, cu consecinţa împiedicării funcţionării normale a acesteia şi/sau a declanşării blocajului instituţional. În sesizare se observă că doar sunt prezumate, ipotetic, „abuzuri din partea Parlamentului” şi consideraţii asociate de natură teoretică, argumentaţii care în opinia noastră nu pot demonstra în mod neunivoc existenţa unui conflict instituţional. În acest context, apreciem că nu poate fi reţinută în sarcina preşedintelui Camerei Deputaţilor nicio poziţionare expresă sau implicită care să determine tergiversarea ori blocarea dezbaterii moţiunii de cenzură”, afirmă Ludovic Orban.
Comform documentului transmis de el la CCR, ”nu poate fi reţinut ca fiind neconstituţional şi neloial comportamentul Parlamentului, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, din perspectiva modalităţii de comunicare către Guvern a moţiunii de cenzură”.
Guvernul a solicitat miercurea trecută Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură USR PLUS - AUR, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului.
În documentul semnat de premier, Ludovic Orban este acuzat că a încălcat prevederile constituţionale pentru că nu a comunicat Guvernului moţiunea în ziua în care a fost depusă şi pentru că ulterior a comunicat o moţiune ”iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide”.
Documentul face referire la ”comportamentul neconstituţional şi neloial al Parlamentului prin Preşedintele Camerei Deputaţilor”.
Surse din cadrul CCR au declarat, marţi, pentru News.ro, că sesizarea ar putea fi discutată abia după Congresul PNL din 25 septembrie.
Până în 15 setembrie părţile aveau termen să prezinte punctele de vedere.
Şi preşedintele Senatului, Anca Dragu, a prezentat, miercuri, punctul de vedere al instituţiei în legătură cu sesizarea Guvernului privind moţiunea de cenzură. ”E un conflict politic mai degrabă, care, de la nivelul Guvernului, se doreşte a se transforma într-un conflict juridic de natură constituţională”, a declarat Anca Dragu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
