Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, anunţă, joi, că, din iulie 2014, România şi Republica Moldova vor găzdui Secretariatul Grupului de monitorizare a Procesului Bologna, cea mai extinsă cooperare interguvernamentală voluntară, care reuneşte 49 de state membre şi Comisia Europeană. Acest lucru va permite consolidarea poziţiei României în cadrul comunităţii europene.
”Începând cu iulie 2024, România şi Republica Moldova vor găzdui Secretariatul Grupului de monitorizare a Procesului Bologna, cea mai extinsă cooperare interguvernamentală voluntară, care reuneşte 49 de state membre şi Comisia Europeană, alături de membri consultativi. Secretariatul Bologna va avea sediul la Bucureşti şi va fi compus din experţi români şi experţi din Republica Moldova, care vor sprijini activitatea Bologna Follow-Up Group (BFUG) şi a substructurilor BFUG, pentru a asigura o mai mare coerenţă a sistemelor de învăţământ superior din Europa”, a transmis, joi, ministrul Educaţiei, Ligia Deca.
Potrivit acesteia, este o nouă oportunitate pe care România o are în consolidarea poziţiei în cadrul comunităţii europene.
”Voi continua, alături de experţi în domeniu, eforturile atât pentru promovarea unui învăţământ de calitate, echitabil şi coerent, adaptat nevoilor şi personalului academic, cât şi pentru facilitarea mobilităţilor internaţionale”, a mai transmis ministrul Educaţiei, care, între 2010 şi 2012, a coordonat echipa Secretariatului Bologna.
În plus, Deca anunţă o importantă conferinţă care va avea loc în Romînia şi Republica Moldova, în 2027: ”Încă o veste bună pentru consolidarea poziţiei României în cadrul cooperării transnaţionale: în anul 2027, ţara noastră va organiza, împreună cu Republica Moldova, la Iaşi, respectiv la Chişinău, Conferinţa ministerială a Spaţiului European al Învăţământului Superior”.
Procesul Bologna de cooperare la nivelul învăţământului superior a luat naştere la 19 iunie 1999, prin semnarea Declaraţiei de la Bologna de către miniştrii responsabili pentru învăţământul superior din 29 de ţări ale Europei.
România a semnat Declaraţia de la Bologna în 1999, angajându-se să includă obiectivele stabilite între priorităţile învăţământului superior românesc.
Procesul Bologna a condus la crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior (EHEA) care include 49 de state membre şi Comisia Europeană, criteriul principal de acceptare a unei candidaturi fiind aderarea la Convenţia Culturală Europeană a Consiliului Europei.
Cele 49 de ţări implementează reforme cheie în învăţământul superior, precum un cadru comun al calificărilor, recunoaşterea automată a diplomelor şi un cadru de asigurare a calităţii, pe baza unor valori comune cheie - libertatea şi integritatea academică, autonomia instituţională, participarea studenţilor şi a personalului academic în guvernanţa universităţilor şi responsabilitatea publică.
În perioada 2010-2012, România a mai deţinut Secretariatul Grupului de monitorizare a Procesului Bologna (BFUG).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
