Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri la Palatul Cotroceni, că ţara noastră este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene, pentru intervalul 2024-2029. Şeful statului a mai spus că România poate contribui semnificativ la acest proces.
„Ne-am reunit astăzi la Bucureşti, în cadrul exerciţiului de pregătire a priorităţilor Uniunii Europene pentru următorul ciclu instituţional, aşa-numita Agendă Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, în coordonarea Preşedintelui Consiliului European, domnul Charles Michel. Îi vom găzdui împreună pe prim-miniştrii din Belgia, Ungaria şi Croaţia în contextul unui proces mai amplu de consultări cu liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Concluziile acestor consultări, inclusiv concluziile dezbaterilor de astăzi, se vor reflecta în documentul strategic care urmează, pe urmă, să fie adoptat de Consiliul European, probabil la finalul lunii iunie. După cum poate vă amintiţi, acum cinci ani, cu prilejul Summitului informal de la Sibiu, am pus bazele actualei Agende Strategice a Uniunii, în care am convenit atunci să lucrăm împreună, la nivel european, pentru protejarea cetăţenilor şi a libertăţilor, dezvoltarea unei baze economice solide, construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei şi pentru promovarea intereselor şi a valorilor europene la nivel global”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu preşedintele Consiliului European Charles Michel, miercuri la Palatul Cotroceni.
El a mai este necesar, în premieră, să existe un exerciţiu de reflecţie comună pe fondul războiului din Ucraina, însă aceasta nu este singura provocare. Iohannis a amintit şi despre ultimele crize, cum ar fi pandemia de COVID-19, criza energetică, dezastrele naturale determinate de schimbările climatice, migraţia ilegală sau ameninţările hibride.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„Astăzi însă avem o schimbare esenţială raportat la situaţia de acum cinci ani, ne aflăm într-un context regional şi internaţional afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de consecinţele multiple ale acestui război de agresiune. Suntem nevoiţi, prin urmare, în premieră, să realizăm acest exerciţiu de reflecţie comună pe fondul unui război desfăşurat în imediata noastră vecinătate, la graniţele Uniunii Europene. Însă nu este singura provocare la care va trebui să ne gândim şi căreia să îi răspundem în perspectiva viitorului ciclu instituţional, în care vom intra după alegerile europene din iunie. Nu trebuie să uităm de dificultăţile şi crizele din ultimii ani legate de pandemia de COVID-19, de evoluţiile economice şi sociale, de criza energetică, de dezastrele naturale determinate de schimbările climatice, de migraţia ilegală sau de ameninţările hibride. Sunt doar câteva exemple care ilustrează nevoia de acţiune pe multiple paliere şi nevoia de coordonare. Ca atare, în spiritul imprimat acestui exerciţiu de reflecţie încă de la Sibiu, trebuie să rămânem angajaţi să depunem împreună toate eforturile pentru a ne proteja valorile, spiritul european şi democraţia, câştigată cu greu în unele state membre, totul pentru a deveni mai puternici în următorii cinci ani”, a mai explicat Klaus Iohannis.
Preşedintele României a mai spus că „este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”.
„Vom porni discuţia pe liniile trasate împreună prin Declaraţia de la Granada, din octombrie 2023, care a marcat debutul procesului de definire a orientărilor şi a priorităţilor noastre strategice pentru 2024-2029 şi a identificat, printre temele prioritare: securitatea şi apărarea, extinderea, implicarea Uniunii Europene la nivel mondial, rezilienţa şi competitivitatea, energia şi migraţia. România este profund angajată, în fiecare zi, în avansarea tuturor acestor priorităţi ale Uniunii şi putem contribui semnificativ la acest proces, inclusiv pe baza experienţei noastre ca stat care a aderat mai recent şi care se află în imediata vecinătate a războiului din Ucraina. Din perspectiva României, în următorii ani, la nivelul Uniunii Europene trebuie să ne concentrăm pe consolidarea construcţiei europene, şi mă refer în special la securitate şi apărare. Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a completat şeful statului.
Despre conectivitate, Iohannis a precizat că „ne dorim o Europă bine ancorată în lanţurile de aprovizionare la nivel global, iar un rol strategic în acest sens îl are Marea Neagră”.
„În acelaşi timp, este important să vedem conectivitatea şi ca vector de aprofundare a integrării în interiorul Uniunii. Referitor la Piaţa Unică, subliniez că aceasta rămâne un pilon fundamental al proiectului european şi cel mai bun instrument pentru a ne consolida creşterea şi rezilienţa, inclusiv pentru a face faţă şocurilor externe. Voi pleda pentru stimularea competitivităţii, menţinerea coeziunii în cadrul Pieţei Interne şi condiţii echitabile de concurenţă în Uniune şi în raport cu partenerii externi. Aşadar, vom avea discuţii de substanţă, care vor modela acest amplu exerciţiu şi vor scoate în evidenţă unitatea noastră şi angajamentul comun de a găsi soluţii la problemele prioritare pentru cetăţenii noştri şi de a întări Uniunea într-un moment-cheie în existenţa sa. Ne aşteaptă provocări majore, dar avem şi lecţiile învăţate ale ultimilor cinci ani extrem de dificili, în care Uniunea a dovedit că este rezilientă, adaptabilă şi capabilă să-şi protejeze cetăţenii”, a conchis preşedintele Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis are, miercuri seara, la Palatul Cotroceni, consultări privind Agenda Strategică a Uniunii Europene, împreună cu preşedintele Consiliului European Charles Michel, prim-ministrul Belgiei Alexander De Croo, prim-ministrul Ungariei Viktor Orbán, şi prim-ministrul Republicii Croaţia Andrej Plenković.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
