Klaus Iohannis, după Summitul NATO de la Vilnius: Mesajul principal al acestei reuniuni este acela că NATO s-a modernizat pentru o nouă eră a apărării colective

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, miercuri la Vilnius, că mesajul principal al Summitului NATO este acela că Alianţa s-a modernizat pentru o nouă eră a apărării colective. Şeful statului a adăugat că la reuniune a fost făcut încă pun pas pentru consolidarea atenţiei Alianţei asupra regiunii Mării Negre, fiind pentru prima oară când Marea Neagră „beneficiază de un paragraf distinct în comunicatul final al unui Summit”.

„România şi-a îndeplinit şi de data aceasta obiectivele stabilite pentru acest Summit NATO deosebit de important. Este rezultatul unei munci de echipă şi mulţumesc tuturor celor implicaţi. Deciziile noastre de la acest Summit au demonstrat, fără echivoc, soliditatea legăturii transatlantice şi unitatea Aliată. În ceea ce priveşte postura NATO de descurajare şi apărare, în mod cert facem un pas decisiv în direcţia consolidării securităţii Aliate: am adoptat noi planuri de apărare ale NATO, care oferă cel mai înalt nivel de securitate pentru Flancul Estic, la Marea Neagră, inclusiv pentru România. Astfel, pentru orice ameninţare de securitate care ar putea afecta România, Alianţa are un răspuns pe măsură pregătit. Ne-am asigurat că există cadrul pentru creşterea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forţe de întărire, dacă situaţia o va impune. Totodată, vom accelera procesele legate de pre-poziţionarea de echipamente. Am mulţumit tuturor Aliaţilor prezenţi în România pentru contribuţiile lor şi am salutat anunţul Spaniei de a disloca militari în România”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută după Summitul NATO de la Vilnius.

El a mai spus că „deciziile luate la Summit necesită angajamente financiare pe măsură, astfel încât liderii aliaţi au stabilit nivelul de 2% din PIB pentru Apărare ca prag minim de la care pornim”.

Totodată, am abordat noi posibilităţi de cooperare în cadrul NATO şi în relaţie cu partenerii Alianţei, pentru a facilita dezvoltarea de capabilităţi şi a industriei de apărare, demersuri care favorizează inclusiv revitalizarea industriei de apărare din România.   Trebuie să ne întărim şi apărarea aeriană. De aceea, am decis să constituim în România, alături de Olanda şi de alţi parteneri internaţionali, un hub regional de antrenament pentru piloţii români de F-16, dar acest hub va fi accesibil şi pentru piloţii Aliaţi şi pentru cei ucraineni. Este un rol important, pe care România şi l-a asumat aici”, a mai precizat şeful statului.

Acesta a mai spus că a anunţat la reuniunea de vară a Summitului NATO crearea, împreună cu Bulgaria „a unui Comandament regional dedicat forţelor speciale, care este deschis Aliaţilor şi partenerilor noştri”.  

„Am făcut, totodată, încă un pas în consolidarea atenţiei NATO asupra regiunii Mării Negre, care rămâne de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică. Comunicatul Final al Summitului se referă la necesitatea monitorizării şi a evaluării mediului de securitate din zona Mării Negre. Totodată, menţionează, la solicitarea României, eforturile aliate în regiune pentru asigurarea securităţii, siguranţei, stabilităţii şi a libertăţii de navigaţie. Este prima dată când Marea Neagră, Marea Neagră propriu-zisă, beneficiază de un paragraf distinct în comunicatul final al unui Summit”, a mai explicat preşedintele Iohannis.

Preşedintele României a mai anunţat că a participat, miercuri, la sesiunea inaugurală a Consiliului NATO – Ucraina, la care a fost prezent şi preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

„Am discutat extins situaţia de securitate şi perspectivele de integrare ale Ucrainei. Acest nou Consiliu va facilita apropierea de NATO şi va permite consultări extinse ca parteneri egali. Eu am susţinut un progres clar pentru concretizarea cât mai rapidă a aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei. Astfel, plecând de la deciziile Summitului de la Bucureşti, din 2008, am simplificat procesul de aderare, renunţând la planul de acţiune prevăzut anterior. În acelaşi timp, România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar, până când va câştiga războiul. Dincolo de consolidarea contribuţiei financiare pentru proiecte de cooperare ale NATO cu acest stat, am subliniat că vom continua să instruim militari ucraineni în cadrul misiunii de asistenţă militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei”, a mai precizat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a adăugat că a reafirmat, la reuniunea de la Vilnius, necesitatea sprijinului consolidat al NATO pentru partenerii vulnerabili, în special pentru Republica Moldova.

„În acest sens, am pledat pentru susţinerea financiară a pachetului de măsuri destinat Republicii Moldova, pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi creşterea rezilienţei. Am anunţat şi o nouă contribuţie financiară pentru Chişinău, pe care o vom transfera la Fondul Voluntar NATO dedicat acestui stat. În acelaşi timp, deciziile luate la Summit consemnează, aşa cum a pledat România, un angajament sporit al NATO pentru întărirea rezilienţei, a securităţii şi a capacităţilor de apărare ale Republicii Moldova”, a mai afirmat Iohannis.

Şeful statului a mai declarat că va fi sprijinită ferm „adâncirea cooperării dintre NATO şi partenerii din Asia-Pacific, respectiv cu Uniunea Europeană”.

„La finalul acestui Summit, pot spune cu certitudine că, pentru postura Aliată pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, a fost un succes. Mesajul principal al acestei reuniuni este acela că NATO s-a modernizat pentru o nouă eră a apărării colective. Aceasta oferă României şi cetăţenilor săi cel mai înalt grad de securitate şi apărare din întreaga istorie”, a conchis Klaus Iohannis.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.