Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, spre reexaminare, Parlamentului, actul normativ care aduce modificări Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate, informează Administraţia Prezidenţială. „Apreciem că este necesară reanalizarea soluţiei legislative întrucât, prin trimiterea generală şi la legislaţia referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, devine neclar în ce măsură vor fi aplicabile şi dispoziţiile referitoare la nivelul de salarizare stabilit în funcţie de vechimea care poate fi echivalată”, argumentează şeful statului.
„Legea transmisă la promulgare are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea cadrului legal privind procedura de înfiinţare, atribuţiile, finanţarea şi personalul centrelor comunitare „Românii de Pretutindeni”. Prin raportare la conţinutul normativ al legii, pentru asigurarea standardelor de claritate, previzibilitate şi calitate a legii, apreciem necesară reexaminarea de către Parlament a unor dispoziţii din legea transmisă la promulgare”, arată şeful statului în cererea de reexaminare.
Conform sursei citate, „la art. I pct. 3 din legea supusă reexaminării se modifică art. 3 din Legea nr. 86/2016 astfel: „Art. 3 – (1) D.R.P., cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, denumit în continuare M.A.E., înfiinţează centrele comunitare româneşti, pe baza acordurilor internaţionale încheiate în acest sens cu statul de reşedinţă. D.R.P., cu avizul M.A.E., propune înfiinţarea centrelor comunitare, pe baza solicitărilor primite conform art. 2 alin. (3) lit. a) sau din proprie iniţiativă, cu avizul M.A.E., conform art. 2 alin. (3) lit. b), zonele şi numărul de centre comunitare care pot fi înfiinţate într-un stat terţ în funcţie de următorii factori: a) distanţa mare faţă de misiuni diplomatice, oficii consulare ori institute culturale româneşti, care îngreunează accesul la o prezenţă instituţională românească; b) numărul de români din regiunea în care va funcţiona centrul comunitar românesc (...)”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Şeful statului mai spune că „având în vedere că, în conţinutul modificat al art. 3 alin. (1) din Legea nr. 86/2016, se face referire la „centre comunitare care pot fi înfiinţate într-un stat terţ”, pentru un plus de claritate în privinţa sferei de aplicare a legii, apreciem necesară clarificarea sintagmei „stat terţ”, întrucât, în accepţiunea dreptului Uniunii Europene, sintagma „stat terţ” se referă la statele non-UE sau aparţinând Spaţiului Economic European (SEE)”.
Potrivit art. I pct. 3, cu referire la art. 3 alin. (3) din Legea nr. 86/2016: „(3) Centrele comunitare în străinătate îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice şi, după caz, cu oficiile consulare din ţările respective”. În acelaşi timp, potrivit art. I pct. 5 cu referire la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 86/2016: „Art. 5. - (1) Centrele comunitare româneşti nu au personalitate juridică şi funcţionează în cadrul D.R.P. Atribuţiile centrelor comunitare vor fi reglementate prin acordurile internaţionale menţionate la art. 3 alin. (1)”. Având în vedere aceste reglementări, apreciem necesară o minimă detaliere a modului de derulare a raporturilor funcţionale ale centrelor comunitare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (D.R.P.) şi a aspectelor privind autonomia funcţională a acestora.
Potrivit art. I pct. 6 din legea supusă reexaminării, art. 6 din Legea nr. 86/2016 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 6. – (1) Centrele comunitare româneşti în străinătate sunt conduse de câte un director, numit şi eliberat din funcţie de către conducerea instituţiei, cu avizul M.A.E., director care a susţinut un concurs în cadrul D.R.P. şi are reşedinţa sau domiciliul de cel puţin 1 an în zona în care îşi va exercita mandatul din statul respectiv. Pe durata exercitării mandatului, directorul centrului comunitar românesc în străinătate este salarizat la nivelul funcţiei de ministru-consilier, conform legislaţiei referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate. (2) Pe perioada exercitării funcţiei de director al centrului comunitar românesc, persoanei care ocupă această funcţie i se suspendă de drept raportul de serviciu/contractul individual de muncă, în condiţiile legii; (3) D.R.P., pentru centrele comunitare româneşti, poate contracta personal pe plan local, cu respectarea legislaţiei statului de reşedinţă şi a dispoziţiilor acordului în baza căruia funcţionează, personal din rândul membrilor comunităţii româneşti din statul respectiv, printr-o procedură aprobată prin ordin al conducerii. (4) Personalul contractat pe plan local din rândul comunităţilor româneşti, pe perioada în care desfăşoară activitatea în cadrul centrului comunitar, beneficiază de o indemnizaţie în moneda statului în care îşi desfăşoară activitatea, stabilită până la limita salariului de bază, în care este inclusă gradaţia aferentă tranşei de vechime în muncă la nivel maxim pentru funcţia de consilier diplomatic (...)”.
Scopul înfiinţării centrelor comunitare este cel de a asigura un cadru pentru o bună reprezentativitate a românilor din afara graniţelor ţării la nivel de comunitate, precum şi coeziunea în aceste comunităţi. Din această perspectivă, apreciem utilă reevaluarea cerinţei stabilite pentru ocuparea funcţiei de director al centrului comunitar, cea de a avea reşedinţa sau domiciliul de minimum un an în zona în care îşi va exercita mandatul şi a măsurii în care aceasta este suficientă pentru o bună cunoaştere a nevoilor respectivelor comunităţi româneşti în străinătate, potrivit sursei menţionate.
De asemenea, la art. 6 alin. (1) se prevede că centrele comunitare româneşti în străinătate sunt conduse de câte un director, numit şi eliberat din funcţie de către conducerea instituţiei, cu avizul M.A.E., director care a susţinut un concurs în cadrul D.R.P. Prin raportare la această normă, apreciem că este neclar dacă directorul centrului provine doar din rândul personalului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, susţinând anterior concursul în cadrul instituţiei, sau dacă norma se referă la concursul ce va fi susţinut exclusiv în vederea ocupării postului de director al centrului comunitar.
În ceea ce priveşte salarizarea directorului centrului comunitar românesc în străinătate, aceasta este stabilită prin raportare „la nivelul funcţiei de ministru-consilier”. Apreciem că este necesară reanalizarea soluţiei legislative întrucât, prin trimiterea generală şi la legislaţia referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, devine neclar în ce măsură vor fi aplicabile şi dispoziţiile referitoare la nivelul de salarizare stabilit în funcţie de vechimea care poate fi echivalată.
„Totodată, având în vedere că art. 6 alin. (3) stipulează expres că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni poate contracta personal pe plan local, cu respectarea legislaţiei statului de reşedinţă şi a dispoziţiilor Acordului în baza căruia funcţionează Centrul comunitar românesc, salarizarea personalului contractat pe plan local se va realiza tot în acord cu legislaţia statului de reşedinţă. Prin urmare, considerăm că nu se justifică în conţinutul art. 6 alin. (4) raportarea la legislaţia română privind salarizarea şi la cea privind plata personalului trimis în misiune în străinătate. De asemenea, având în vedere că, potrivit art. I pct. 7 din legea supusă reexaminării, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni stabileşte normele metodologice de aplicare a legii în termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare, considerăm că este necesară analiza oportunităţii includerii procedurii prevăzute de art. 6 alin. (3), respectiv procedura de contractare a personalului pe plan local în cuprinsul normelor metodologice”, mai indică cererea preşedintelui Iohannis.
În plus, întrucât art. 6 alin. (4) din legea supusă reexaminării a fost modificat în Camera decizională şi având în vedere impactul financiar al noii soluţii legislative, era necesară solicitarea fişei financiare actualizate pentru proiectul de lege.
„În ceea ce priveşte Anexa legii supuse reexaminării stabilită de art. I pct. 8, care cuprinde „Cererea privind înregistrarea la misiunea diplomatică şi solicitarea de înfiinţare a unui Centru Comunitar «Românii de Pretutindeni»”, menţionăm că cetăţenii români aflaţi în străinătate se înregistrează la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României prin Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetăţeni (SIMISC), în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară. Această înregistrare reprezintă, în esenţă, îndeplinirea obligaţiei stabilite la art. 5 lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, potrivit căreia: „Pe perioada şederii lor în străinătate, cetăţenii români au următoarele obligaţii: (...) d) în cazul stabilirii reşedinţei sau a domiciliului în străinătate, să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României”. Faţă de cele de mai sus, apreciem necesară corelarea conţinutului Anexei cu dispoziţiile anterior menţionate şi reevaluarea acestuia în raport cu obiectul de reglementare al legii supuse reexaminării”, conchide sursa amintită.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
