Liviu Petrina, fost secretar general al PNŢCD, arestat de „oamenii lui Gelu Voican Voiculescu” pe 13 iunie 1990, povesteşte într-un interviu acordat News.ro cele întâmplate în prima jumătate a acelui an, oferă detalii despre manifestaţiile din Piaţa Universităţii şi transmite un mesaj celor pe care îi consideră „uzurpatori” ai Revoluţiei, Ion Iliescu şi oamenii lui. Frontul Salvării Naţionale, a declarat el, a avut mai multe „obiective nelegiuite”, iar faptul că după 30 de ani procesul Mineriadei nu a fost încheiat „dovedeşte că există o reţea foarte puternică mafioto-cominternistă în justiţie şi în structurile statului”. Petrina spune că cele mai mult de 100 de morţi din timpul Mineriadei trebuie plătite.
Pe 22 decembrie 1989, Petrina afirmă că a pus bazele, împreună cu Ioan Alexandru şi Iftene Pop, Partidului Creştin Naţional Ţărănesc, care avea sediul pe Kiseleff, în Casa „Titulescu”, unde se afla biroul lui. Petrina lucrase la Ministerul de Externe până în 1986, când a fost dat afară, după cum a povestit în interviu, apoi a lucrat la o revistă pentru UNESCO.
Curând după aceea, au fost contactaţi de reprezentanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc istoric şi cele două au fuzionat, iar condiţia a fost ca PNŢ să adauge în titlulatură „Creştin Democrat”. În luna februarie, partidul a fost înscris în Internaţionala Creştin Democrată, la care Corneliu Coposu îşi exprimase de mai mulţi ani intenţia de aderare.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„Am avut o activitate intensă din decembrie, ianuarie, am atras mereu atenţia lui Ion Iliescu că încearcă să deturneze Revoluţia şi am organizat demonstraţia din 28 ianuarie împotriva transformării FSN-ului (Frontului Salvării Naţionale, n.r.) în partid politic şi atunci am determinat reducerea monopolului FSN, care a acceptat să creeze un parlament provizoriu – CPUN (Consiliul Pentru Unitate Naţională, n.r.) – la 1 februarie. Am promovat democratizarea României, reluarea relaţiilor cu democraţiile occidentale”.
Au continuat demonstraţiile în Piaţa Universităţii, unde „ni s-au alăturat şi alte organizaţii civice”.
„Era atunci o teorie a lui Silviu Brucan, că partidele nu mai au ce căuta în politică şi că în faţă trebuie să fie organizaţii şi alianţe civice. Partidul nostru a fost cel care, din punct de vedere politic, a sprijinit demonstraţiile din Piaţa Universităţii, pentru că nu aveam alte mijloace de a comunica cu poporul român. FSN monopolizase toată puterea şi pe cea media, avea organizaţii în toate instituţiile statului, după modelul totalitar al comunismului”.
După alegerile din mai 1990, manifestaţiile s-au redus în amploare, apoi, pe 13 - 15 iunie au avut loc violenţele din Piaţă. „Partidul nostru a fost cel mai atacat. Corneliu Coposu, Ion Raţiu şi cu mine, care eram secretar general, am fost cei mai atacaţi. Eu am fost şi arestat, în seara de 13 iunie, împreună cu fiică-mea, care era studentă la Medicină, în Piaţa Victoriei”.
„Veneam de la Televiziune. Am mers să vedem ce se întâmplă acolo. Eram împreună cu un vecin, care fotografia, şi pe drum ni s-a alăturat un personaj cam sinistru, care a spus că vrea şi el să meargă în Victoriei. Acolo a dispărut, probabil că el informa serviciile lui Gelu Voican Voiculescu. Din balconul sediului actualului Guvern, cineva a strigat «în Dacia aia albă e Petrina, tartorul cel mare de la Ţărănişti». Cei din piaţă – demonstranţi pro-Iliescu, cum le spuneau, dar de fapt erau structurile din serviciile secrete ale lui Voiculescu, probabil erau şi mulţi oameni veniţi şi de dincolo de graniţa de Răsărit a României – ne-au blocat maşina, ne-au cerut să o controleze, le-am dat voie, era şi Miliţia acolo, care nu intervenea, am cerut protecţia lor, dar nu au intervenit”.
În maşină nu a fost găsit nimic, dar cu toate astea au insistat ca pasagerii să coboare din maşină. „Eu nu am coborât, au spart parbrizul şi m-au scos cu forţa. M-au arestat şi ne-au dus în clădirea Guvernului, unde erau aduşi din Piaţa Universităţii şi de la Televiziune mai mulţi oameni, bătuţi, duşi în subsol şi bătuţi acolo, apoi transportaţi cu duba nu ştiu unde. Pe noi ne-au dus într-o cameră de la parter”.
În dimineaţa zilei următoare, a fost vizitat de Voican Voiculescu şi de alţi miniştri. De ce a fost reţinut? „M-au acuzat că aş fi fost autorul a două accidente de circulaţie şi că aş fi părăsit locul, ceea ce s-a dovedit mincinos, şi că aş fi atacat Televiziunea cu cocktailuri Molotov. Au apărut ulterior declaraţii ale unor oameni care au fost închişi la Măgurele, vreo trei, care au fost bătuţi şi obligaţi să semneze declaraţii în acest sens, pe care la judecată le-au retras, dar au stat 4 - 5 luni închişi acolo până au dat declaraţii împotriva mea”.
Între timp, fusese atacat sediul Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat.
„Voican Voiculescu, când m-a vizitat în 14 iunie, dimineaţa, s-a aşezat pe masa din biroul în care eram reţinut şi m-a întrebat dacă ştiu cine este. «Nu, nu ştiu». După o noapte nedormită, nu ştiam, că avea şi barba tăiată. «Mi-am tăiat barba, de aceea nu mă recunoaşteţi. Sunt Voican Voiculescu, vin de la sediul PNŢCD, l-am distrus, l-am făcut praf». El a mărturisit acolo. Erau trei soldaţi care ne păzeau acolo, vecinul şi fiică-mea. Suntem şase martori ai afirmaţiei lui”.
După aceea, a mai povestit Petrina, a avut o convorbire cu Voican Voiculescu. „Parţial, am reuşit să o înregistrez. I-am dat-o domnului Raţiu şi a publicat-o. Mi-a cerut să îl scoatem ţap ispăşitor pe Ion Raţiu, altfel, partidul nostru va fi interzis. Ne-a cerut, practic, să punem capăt activităţii noastre politice, care era absolut legală. Ei au recurs la aceste mijloace barbare”.
„Imediat după Mineriadă, i-am luat pe cei care intraseră în Parlament din partea partidului nostru, trei deputaţi din Bucureşti, şi am mers la Procurorul General şi am protestat – am cerut imediat să vină să cerceteze, dar...”.
FSN a avut mai multe „obiective nelegiuite”, a mai spus Petrina.
„Ei voiau să blocheze renaşterea creştină a României, pe care o declanşase Revoluţia, apoi, se contura o renaştere a demnităţii naţionale româneşti, pe care voiau să o blocheze Iliescu şi comanditarii lui. Iliescu a fost tot timpul preocupat să menţină comunismul, acel comunism cu faţă umană. Tot prin această Mineriadă s-a încercat reinstaurarea puterii cominterniste şi perestrokiste în România, au vrut să blocheze reluarea relaţiilor cu Occidentul, să elimine orice opoziţie. Un obiectiv nelegiuit al ei fost şi blocarea procesului de eliberare a Basarabiei, de refacere a unităţii noastre naţionale prin eliminarea urmărilor Pactului Ribbentrop-Molotov”.
Faptul că timp de 30 de ani procesul Mineriadei nu a fost încheiat „dovedeşte că există o reţea foarte puternică mafioto-cominternistă în justiţie, în structurile statului, care nu au permis cercetarea unor evenimente aşa de grave”.
„Oficial, atunci s-a vorbit despre 4 morţi sau 6 morţi, vreo 800 de răniţi, 1.300 de arestaţi şi bătuţi, dar în realitate au fost peste o sută de oameni care au murit atunci. Au fost îngropaţi pe furiş la Străuleşti II. Deci, au fost nişte crime extraordinare pe care le-au comis Ion Iliescu şi oamenii lui, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Dan Iosif, Răzvan Theodorescu, prin propaganda mincinoasă a Televiziunii”, susţine el.
Sediul Televiziunii Române, a adăugat Petrina, „a fost atacat de oamenii din serviciile lui Voican Voiculescu, ca să creeze un pretext pentru a zdrobi opoziţia”.
După 30 de ani, el vede Mineriada ca „o manevră a puterii, a celor care au uzurpat Revoluţia”.
„A fost o manevră să asocieze un segment al populaţiei care e disponibil la a se implica. Minerii sunt nişte oameni minunaţi, care trăiesc într-o lume plină de pericole, şi sunt dispuşi să îşi apere drepturile şi cu mijloace mai contondente. Au făcut-o şi pe vremea regimului comunist. Ei i-au manevrat, minţindu-i, promiţându-le tot felul de avantaje, dar, de fapt, cei care au acţionat cel mai periculos pentru populaţia Bucureştiului au fost falşii mineri, aceia cu hainele de miner proaspăt îmbrăcate din serviciile secrete ale lui Voican Voiculescu”.
Liviu Petrina, care în prezent conduce Partidul Corectei Guvernări, este de părere că cel mai important lucru acum îl reprezintă implicarea politică a oamenilor. „Oamenii corecţi trebuie să participe la viaţa politică, să se documenteze cu privire la poziţiile actorilor politici, trebuie menţinute valorile morale treze. Tineretul, dacă vrea să trăiască într-o ţară senină şi respectată în lume, trebuie să se implice în politică. Nu e suficient să ne uităm la televizor, trebuie să cunoaştem în profunzime realitatea din ţara noastră, din lume, să participăm la vot, să ne înscriem în partide, fiecare unde se simte confortabil”. Dacă toate astea s-ar întâmpla, „politica ar fi mai curată şi am avea o ţară mai normală”.
Mesaj către Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu
„Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu şi ceilalţi sunt într-o situaţie foarte gravă. Ei sunt criminali. Ei au făcut crime. Ei sunt însă nişte criminali care nu au fost judecaţi. Pentru ei, şansa cea mai mare este să ajungă să fie judecaţi şi să plătească, parţial cel puţin, pentru crimele pe care le-au făcut. În acest fel, au şansa când vor ajunge în faţa Celui de Sus să fie mai puţin împovăraţi. E nevoie şi pentru generaţiile care vin să se înţeleagă foarte clar: cei care deţin puterea la un moment dat, legitim sau mai puţin legitim, printr-o întâmplare, nu au dreptul să folosească puterea, forţa militară, pentru a-şi promova interesele lor sau străine. Nu au voie să folosească forţa împotriva propriului popor pentru a-şi apăra interesele meschine. Poporul trebuie să înţeleagă asta. Şi pentru asta, Iliescu şi ceilalţi trebuie judecaţi şi condamnaţi, să facă un ceas sau un secol de închisoare fiecare”.
Pe 10 iunie, Liviu Petrina a trimis, în numele partidului său, preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare prin care solicită „utilizarea prestigiului şi competenţei constituţionale pentru a urgenta soluţionarea acestei Probleme, ce reprezintă o rană sângerândă în sufletul românilor”, potrivit documentului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
