INTERVIU: Kelemen Hunor: Multe lucruri din Constituţie trebuie schimbate; noi susţinem o nouă Constituţie cap coadă. FOTO, VIDEO

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut, într-un interviu acordat News.ro, că multe lucruri din Constituţie trebuie schimbate, el precizând că UDMR susţine elaborarea unei noi legi fundamentale ”cap coadă”, pentru că în 27 de ani s-au văzut toate hibele, toate problemele, conflictele generate din cauza construcţiei constituţionale. Kelemen aminteşte că, în anul 2013, USL era pe val, avea 70%. ”Puteau să facă orice în această ţară dacă ştiau ce voiau. Nici măcar să amendeze Constituţia n-au fost în stare”, a comentat liderul UDMR.

Kelemen Hunor spune însă că în privinţa familiei nu trebuie schimbat nimic.

”Cine sunt eu să decid cum ar trebui să arate o relaţie interpersonală? Eu am ales familia. Am ales-o pe nevasta mea şi eu cred că această alegere demonstrează ce cred eu despre familie. Şi cine sunt eu să decid ce opţiuni aveţi dumneavoastră în viaţa personală?”, afirmă preşedintele UDMR în interviu.

Liderul Uniunii susţine şi necesitatea încheierii unui pact naţional pentru infrastructură, care ar putea fi iniţiat de către preşedintele Klaus Iohannis.

”Suntem aproape de centenar şi, dacă continuăm aşa cum am făcut în ultimii 27 de ani, ca să nu zic ultimul secol, atunci nici în 2018 nu vom lega vreo regiune istorică cu o autostradă. E de Cartea Recordurilor. Cu tot respectul - ştiu că mulţi se vor supăra că am spus eu, de ce spune un maghiar, dar asta e realitatea - în 100 de ani nu am fost în stare să legăm Transilvania cu Muntenia sau cu Moldova cu câte o autostradă”, a spus Kelemen.

În interviul acordat News.ro, preşedintele UDMR a vorbit şi despre descentralizarea fiscală şi ajutorul din bugetul de stat pentru fermieri, dar şi despre relaţia cu Dacian Cioloş, despre Liviu Dragnea şi posibile alianţe postelectorale, despre creşterea salariilor din Sănătate şi Învăţământ, dar şi despre scandalul legat de liceul teologic romano-catolic din Târgu Mureş.

Prezentăm integral interviul acordat de către preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, agenţiei News.ro:

Reporter: Începe campania electorală în câteva zile. Cam jumătate din lista candidaţilor UDMR e nouă, la fel ca la PSD sau PNL.

Kelemen Hunor: Cam 55% din grupurile parlamentare reînnoite, aşa ca şi membri. În cazul nostru, noi cam ştim care sunt locurile eligibile şi se poate calcula destul de precis cine intră şi cine nu. E poate cea mai mare schimbare după 90 în grupurile noastre parlamentare. Venim cu un program nou, cum e şi normal, ca pentru un nou mandat să vii cu un program nou. Noi dăm răspunsuri corecte şi credibile pentru toate problemele societăţii din România, eventualele probleme sociale şi economice şi avem o propunere şi pentru comunitatea maghiară în ceea ce priveşte drepturile şi problemele specifice ale comunităţii maghiare. Pe autostradă nu circulă doar maghiarii, adică nu ar circula, dar nu avem autostrăzi, aşa că nu circulă nici românii, nici maghiarii. Celelalte probleme sunt comune.

Rep.: Ne puteţi da nişte exemple concrete de proiecte pe care le propuneţi atât pentru comunitatea maghiară, cât şi pentru cea română?

K.H.: O să vă dau mai multe exemple şi o să încep cu economia. Noi propunem o altă abordare în ceea ce priveşte fiscalitatea. Propunem o descentralizare fiscală, propunem să fie lăsaţi mai mulţi bani din taxele, din impozitele pe plată pentru toate comunităţile ca să aibă posibilitatea de a decide singuri ce trebuie dezvoltat în comunitatea respectivă. Asta e valabil şi pentru români şi pentru maghiari. În Cluj, în Oradea, în Mureş, în toate zonele astea trăiesc împreună, deci să nu vină cu mila la doamna sau la domnul şi în funcţie de cum a dormit, ce a visat aprobă sau nu construirea unui pod peste Olt sau peste Someş sau să asfaltezi nu ştiu ce drum sau să zugrăveşti nu ştiu ce şcoală. Am văzut că lumea s-a enervat că noi vorbim de descentralizare fiscală. Au spus şi alţii probabil, dar nu au fost auziţi în 2012 unii de la Cluj, dacă nu mă înşel fostul deputat Daniel Buda. Atunci lumea nu s-a supărat, nu s-a enervat. Acum s-au enervat că am spus noi. Noi nu negăm necesitatea distribuirilor în funcţie de necesităţile comunităţilor care nu au posiblitatea de a produce acei bani de care au nevoie. Noi vorbim de procente. Cât rămâne pe plan local şi cât dai la bugetul de stat, o mai mare responsabilitate şi responsabilizarea autorităţilor locale.

Rep.: Vreţi să faceţi acest lucru printr-un proiect de lege?

K.H.: Se poate face prin mai multe forme. În fiecare an când se discută legea bugetului şi se stabilesc sumele defalcate şi procentele, noi tot timpul am propus. Au fost ani când cu un procent, un procent şi jumătate a rămas mai mult la dispoziţia autorităţilor locale, în alţi ani s-a schimbat. Din acest punct de vedere se poate aplica acest principiu anual în bugetul de stat în funcţie de evoluţia economică şi poate ar fi un prim pas să merg în bugetul de stat, pentru că în acest fel anual ai posibilitatea de a echilibra, de a vedea dacă lucrurile au mers bine. Sau se poate face printr-o lege care în fiecare an se aplică când discuţi legea bugetului prin Codul Fiscal, prin legea privind administraţia publică locală, prin finanţele publice locale. Sunt mai multe modalităţi. Eu la început aş opta pentru legea bugetului, să încercăm să introducem în legea bugetului un alt principiu de descentralizare fiscală. O a doua chestiune, la fel de importantă, e un pact naţional pe infrastructură.

Rep.: Un pact naţional semnat inclusiv de preşedintele Iohannis?

K. H.: Nu ştiu dacă preşedintele trebuie să semneze. Preşedintele poate să fie iniţiatorul unei astfel de pact, cum a fost şi Băsescu, a fost şi Iohannis pentru bugetul Apărării. Suntem aproape de centenar şi, dacă continuăm aşa cum am făcut în ultimii 27 de ani, ca să nu zic ultimul secol, atunci nici în 2018 nu vom lega vreo regiune istorică cu o autostradă. E de Cartea Recordurilor. Cu tot respectul - ştiu că mulţi se vor supăra că am spus eu, de ce spune un maghiar, dar asta e realitatea - în 100 de ani nu am fost în stare să legăm Transilvania cu Muntenia sau cu Moldova cu câte o autostradă. Dacă nu avem un pact, atunci iar se schimbă masterplanul, iar se creionează altceva. În 27 de ani noi am reuşit în Transilvania 50 de kilometri de autostradă. Nu e mult. Am impresia că au putut alţii din ţări mai puţin dezvoltate să facă mai mult. Aici noi credem că ar trebui să acceptăm care sunt interesele tuturor regiunilor şi să nu mai schimbăm până nu finalizăm construcţia infrastructurii rutiere şi feroviare pentru că, dacă încercaţi să veniţi de la Cluj la Bucureşti în 2016, faceţi aproape de două ori mai mult decât aţi fi făcut acum 20 de ani. Am încercat şi mai încerc. Încet, încet, renunţ la tren.

Rep.: Aveţi de gând acum, în campanie, să puneţi toate partidele la masă şi să semneze acest pact? Sau propuneţi pentru anul viitor?

K. H.: Nu suntem populişti, nu suntem naivi. În campania electorală poţi aduce în atenţia opiniei publice, poţi să dezbaţi. În campania electorală să semnezi un pact – e competiţie politică – nu se poate. Nu sunt naiv, nu sunt picat din cer. În acest moment vrem să aducem în discuţie câteva aspecte importante, cum fac şi alte partide.

Rep.: După alegerile parlamentare, după formarea noului guvern?

K. H.: După 12 decembrie discutăm de guvern sau nu discutăm. E o discuţie prematură pentru ceea ce se întâmplă după alegerile parlamentare. Pentru agricultură, noi credem că poate să fie una din motoarele economiei şi, dacă investeşti puţin, dai bani pentru start up-uri la mici fermieri în  zona noastră – eu vorbesc de zona noastră pentru că ştiu că în sud şi în Banat trebuie să ai o altă abordare, acolo e vorba de sisteme de irigaţii – în Transilvania dacă reuşeşti să ajuţi afacerile prin care producţia agricolă e şi procesată şi nu vinzi producţia propriu-zisă şi mai adaugi plusvaloare, eu cred că economia va creşte. Noi am propus 50.000 de euro pentru fermierii care încep o afacere, o propunere concretă.

Rep.: De unde aceşti bani?

K. H.: De la bugetul stat. Sunt mai multe modele. De foarte multe ori statul intră cu 50.000 de euro, vine şi omul cu o sumă de bani şi după cinci ani, după ce afacerea funcţionează, atunci returnezi creditul şi statul iese din afacere. Dai înapoi banii, dar fără dobândă.

Rep.: Deci e un împrumut de la stat pentru start-up-uri...

K. H.: Da. Statul investeşte în dobândă. Statul îţi dă bani pentru patru ani, pentru cinci ani, aici se poate discuta, dar nu dai dobândă. Dobânda e ajutorul pe care îl primeşti de la stat pe termen lung. Noi am propus asta în agricultură, dar se poate merge şi în alte domenii, precum IT, alte segmente economice.

Rep.: Şi proiecte pentru comunitatea maghiară din România?

K. H.: Proiectul pentru comunitatea maghiară e unul simplu: să rămână o comunitate puternică, să nu fie supusă pericolului asimilării şi propunem respectarea promisiunulor făcute acum 100 de ani către toate minorităţile. Dacă în 1918, în Adunarea Naţională de la Alba Iulia, declaraţia de acolo a însemnat baza morală a statului modern român, atunci şi rezoluţia către minorităţi poate fi o lege. Şi acest lucru spunem noi, ce s-a promis acolo: cultură, învăţământ, justiţie în limba maternă de către oameni care au fost aleşi de comunitate. Câteva elemente sunt respectate, câteva elemente au fost deja cuprinse în legi, problema e că legea nu se aplică, dar eu cred că în 2018, când este aniversarea centenarului, se poate face acest pas.

Rep.: Adică să se ia toată rezoluţia şi să se transpună în lege?

K. H.: La nivelul secolului XXI, cum se face, nu la nivelul secolului XII. Ideea rămâne, principiile rămân. Noi am reuşit şi vom reuşi să rămânem o comunitate etnică. Eu cred că e şi în beneficiul societăţii din România. Ceea ce propunem noi e ceva de bun simţ şi nu mai mult. Trebuie tradus într-un limbaj legislativ al anului 2016-2017-2018.

Rep.: Aţi început precampania cu nişte afişe controversate care, până la urmă, au fost date jos în Cluj. Care e povestea acestor mesaje?

K. H.: Povestea acestor afişe este simplă şi au devenit controversate pentru că aşa au vrut unii. Acolo noi am spus descentralizare fiscală. Nu spuneam altceva. Cei care au interpretat că vrem să rupem Ardealul... Nu e aşa. Nu vrem să rupem Ardealul nici în trei, nici în patru. Noi vrem o ţară puternică unde şi aceste regiuni istorice să aibă identităţi regionale puternice. La Cluj au fost date jos doar afişele noastre. Cei de la primărie au explicat că firma care a pus afişele nu avea autorizaţie pentru stâlpi, dar aceeaşi firmă, pentru afişele PSD şi PNL, avea autorizaţie. Deci dubla măsură pe noi ne deranjează, ne enervează. Dacă suntem consideraţi proşti de administraţie sau de altcineva nu e bine. Ok, aţi dat jos afişele, dar de ce aplicaţi dubla măsură? Eu nu aveam de unde să ştiu că firma are sau nu autorizaţie când am făcut contract cu firma. Alte afişe au rămas. Nicuşor Dan străluceşte pe stâlpii firmei respective, la fel şi Cioloş, la fel şi PSD şi am văzut că acolo nu erau probleme de autorizaţie. Cei care caută tot timpul pretext să ne acuze că vrem răul României găsesc motive, nu trebuie să dăm noi motive. Dacă nu puneam aceste afişe găseau altceva. În această campanie, ceea ce am făcut noi e exact despre ceea ce discutasem.

Rep.: Sunt şanse ca UDMR să intre la guvernare?

K. H.: Nu ştiu dacă sunt şanse.

Rep.: Aveţi de gând ca aceste proiecte despre care aţi vorbit, după alegerile parlamentare, să le duceţi în Guvern şi să le puneţi în aplicare alături de o majoritate parlamentară?

K. H.: În politică, orice partid doreşte să ajungă la guvernare şi să pună în aplicare programul politic. Dacă găsiţi un partid politic care să spună: votaţi-mă pe mine că nu vreau să intru în Executiv ci vreau să zic doar nu, nu, nu, vă rog să vă gândiţi de două ori dacă puneţi ştampila pe acel partid sau nu. Nici noi nu suntem diferiţi. Dacă se poate, vrem să ne punem în aplicare proiectele.

Rep.: Istoria recentă ne arată că UDMR a intrat la guvernare imediat după alegeri tocmai pentru că avea 5-7%, cât să se formeze majoritatea parlamentară. Aţi discutat până acum cu PSD, cu PNL în vederea formării unei majorităţi după alegerile parlamentare?

K. H.: Nu am avut în perioada preelectorală şi precampanie electorală. Nu e o perioadă în care se discută chestiuni postelectorale. Nu avem alianţe. Nu vom face până la alegeri, nu discutăm nici cu PNL, nici cu PSD. Este subiectul despre care putem discuta din 12 decembrie.

Rep.: Până atunci, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că social-democraţii nu fac alianţă cu UDMR după alegerile parlamentare, ci doar cu ALDE. Cum vedeţi această afirmaţie a liderului PSD?

K. H.: I-am stricat feng shui-ul. Să fie sănătos domnul Dragnea şi mai vedem după 12 decembrie cine face guvernarea. Nu vreau să comentez. Dorinţele nu se comentează. Nici ale mele, nici dorinţele lui Dragnea. Am auzit că i-am stricat un pic feng shui-ul. O să mai zic lucruri prin care stric feng shui-ul încă o dată, dar asta e viaţa. Nu am ce să fac.  E un om sensibil domnul Dragnea dacă eu, printr-un discurs politic, pot să îi stric feng shui-ul. Nu vreau să comentez, mai ales dacă el a spus că niciodată, şanse zero. Ce să mai discut? Să mă rog: ia-mă şi pe mine?

Rep.: Dar dacă vă cheamă la discuţii?

K. H.: Păi a spus că nu.

Rep.: Ipotetic vorbind, s-ar putea să aibă nevoie de UDMR pentru formarea majorităţii. Sunteţi dispus să mergeţi la discuţii cu PSD după 12 decembrie?

K. H.: Sunaţi-mă după 12 decembrie şi mă întrebaţi dacă m-a sunat Dragnea, dacă m-a sunat altcineva. Până atunci, la această întrebare nu am ce să vă răspund.

Rep.: PNL intră în campanie cu propunerea de premier Dacian Cioloş. Cum vedeţi această mişcare? UDMR are vreo preferinţă pentru un viitor premier?  Până acum doar PNL şi URS şi-au asumat că îl susţin pe Dacian Cioloş.

K. H.: În România alegerile parlamentare nu se fac pentru a stabili cine e premier. Se fac pentru a vedea cine ce susţinere are. Apoi în funcţie de rezultat se va stabili cine  are prima şansă pentru a propune premier.

Rep.: Dar l-aţi susţine pe Dacian Cioloş premier?

K. H.: Din acest punct de vedere, este un joc de campanie electorală, un joc inteligent, dar lumea nu-l va vota pe Cioloş să fie premier. Va vota sau nu va vota PNL să fie cu un anumit procentaj în Parlament sau pe PSD, USR, ALDE, UDMR. Asta nu înseamnă că nu poate fi asumat politic, dacă are posibilitatea, dacă are rezultatul votului, al scrutinului din 11 decembrie. Lasă această uşă deschisă PNL să şi-l asume pe Cioloş.

Rep.: UDMR şi l-ar putea asuma pe Dacian Cioloş premier după 12 decembrie?

K. H.: Dacă câştigăm noi alegerile, sigur, putem discuta. Dacă nu câştigăm alegerile, nu ne putem asuma. Eu am spus că trebuie să ţii cont de rezultatul alegerilor. Nu poţi să nu ţii cont. Dacă cineva obţine peste 50%, preşedintele nu are de ales. Dacă nu are 50%, preşedintele poate decide pe cine lasă, cui dă prima şansă să facă un guvern şi o majoritate şi iar e o chestiune despre care putem discuta după ce va exista o nominalizare. Aşa, în principiu, am o părere bună despre Dacian Cioloş. Am spus. Nu ascund această părere. Principiile enunţate de el sunt Ok, mai sunt câteva lucururi care trebuie completate din punctul meu de vedere. Aceste principii, aceste valori sunt asumate de 26 de ani.

Rep.: PNL şi USR au discutat cu Dacian Cioloş, susţin platforma România 100 lansată de Dacian Cioloş. UDMR are în vedere în perioada următoare să se întâlnească cu premierul, să susţină platforma, indiferent dacă vine cu alte proiecte în plus?

K. H.: Avem programul politic, noi susţinem acel program şi nu altceva sau pe altcineva. Discuţii am în permanenţă cu premierul. Nu acum, nu ieri, nu mâine. De un an de zile noi, când avem de spus ceva, ne întâlnim şi spunem. De obicei, nu anunţăm presa pentru că nu o facem pentru presă. Mă consider un om serios, îl consider pe domnul Cioloş un om serios.

Rep.: Când aţi discutat ultima dată cu Dacian Cioloş?

K. H.: Nu foarte departe de discuţia noastră de azi. Nu foarte departe. Săptămâna aceasta am discutat şi probabil vom discuta şi săptămâna viitoare. El e premier, guvernează România, noi când avem ceva de spus, spunem.

Rep.: Ne puteţi spune dacă l-aţi contactat dvs. pe premier sau dânsul pe dvs.?

K. H.: Au fost cazuri şi cazuri. Ca să stabilim, nu am discutat despre platformă.

Rep.: A fost cumva o discuţie referitoare la OUG 20?

K. H.: Noi am discutat despre o instituţie care trebuie înfiinţată la Oradea, acel institut de pregătire profesională a cadrelor didactice care a fost pornit încă de Ponta. A plecat Ponta, a fost reluată procedura. A plecat ministrul Curaj, a fost reluată procedura de avizare şi acum e pe ultima sută de metri, dacă am înţeles bine. Nu am discutat despre chestiuni electorale sau postelectorale sau platformă. Au fost situaţii când l-am sunat eu sau când m-a sunat el. Mi se pare absolut normal. Aşa cum vorbeşte premierul cu Alina Gorghiu, cu Liviu Dragnea. Cu o singură deosebire, Dragnea anunţă presa că a vorbit cu Cioloş şi că i-a dat sarcini. Eu nu anunţ presa pentru că nu asta era ideea. Dacian Cioloş vorbeşte frecvent cu toţi liderii partidelor parlamentare, nu sunt eu o excepţie. Nu am discutat chestiuni legate de alegeri şi de persective postelectorale.

Rep.: Referitor la OUG 20 care prevede nişte majorări salariale în sănătate şi învăţământ, v-a contactat cineva din Guvern?

K. H.: Nu.

Rep.: O parte din deputaţii UDMR au fost când s-a votat Legea de adoptare a OUG şi au votat ”pentru”. Nu a fost cvorum. Dacian Cioloş a anunţat că va contesta la CCR legea. Cum vedeţi această mişcare? Credeţi că a fost doar o chestiune de imagine a PSD în prag de campanie?

K. H.: Nu ştiu. Nu am fost prezent ieri (luni - n.r.) în Parlament. Eram la lansarea candidaţilor de la Târgu Mureş. Zece deputaţi au fost prezenţi. Ei au spus că sunt câteva aspecte care sunt discutabile, dar au votat pentru. Nu ştiu dacă a fost cvorum. Nu am fost prezent, nu pot să îmi dau cu părerea. Dacă nu a fost cvorum, este foarte rău că s-a anunţat vot valabil. Nu se poate. Dacă a fost cvorum, e altceva. Eu am fost tot timpul pentru creşterea salariilor. În 2010 când am redus salariile, eram constrânşi de problemele economice, de criza financiară. Noi am spus că acele constrângeri sunt doar temporare, nu sunt pe vecie. Eu cred că în momentul în care creşterea economică permite, o creştere salarială trebuie făcută, dar nu trebuie făcută populist şi cu multă demagogie. Ieri am spus că această discuţie despre mărirea salariilor să fie făcută după alegerile parlamentare, nu înainte.

Rep.: De ce deputaţii UDMR au votat totuşi pentru aceaste majorări? La fel cum au votat în comisii...

K. H.: Argumentele erau în sensul în care bugetul ne permite această creştere.

Rep.: Atât de mult? De 4,6 miliarde în plus faţă de cele 2,6 miliarde de lei care erau prevăzute deja în Ordonanţă?

K. H.: Da. Deci astea erau argumentele. Se poate discuta dacă erau argumente bine întemeiate pe o bază bugetară şi pe o creştere economică. Problema nu e dacă dai mai mulţi bani la oameni. Problema e dacă în interiorul bugetului echilibrul se păstrează. Dacă reuşeşti să faci în aşa fel construcţia bugetară încât să nu depăşeşti sau să nu depăşeşti cu mult ţinta de deficit, să nu ai o datorie publică mare. România, din acest punct de vedere, este una din ţările cele mai consolidate. Nu este o chestiune de mare bucurie că nu ai datorie publică mare, dar totuşi e important. Dacă mai ai un spaţiu financiar unde poţi să te mişti în stânga şi în dreapta şi să nu tai de la investiţii, să foloseşti banii pentru investiţii acolo unde trebuie, să foloseşti banii europeni pentru investiţii la investiţii, atunci ai avea bani în interioriul bugetului şi pentru medici şi pentru profesori. Noi am propus în felul următor: de la 1.250 de lei să se crească salariul minim la 2.000 de lei în patru ani, nu într-un singur an. Într-un singur an nu se poate. Ar fi populist să spui că se poate face o astfel de creştere. În patru ani de  zile se poate şi trebuie. Dacă mergem pe o creştere economică de 3-4%, aşa cum România a mers în ultimii ani, nu poţi să spui oamenilor că avem creştere economică şi tot vrem să mărim salariile şi tot trebuie să munceşti pentru 300, 400 de euro şi să faci performanţă şi să rămâi şi acasă.

Rep.: Cum vi se pare acţiunea Guvernului de a ataca la CCR această lege?

K. H.: Guvernul are o altă analiză. Nu-mi dau seama. Nu am discutat cu nimeni de la Guvern pe acest subiect. Dacă atacă, sigur că vor aduce şi argumente. Eu nu am o problemă să fie atacată legea la CCR. Eu aş fi preferat o discuţie despre acest subiect după alegerile parlamentare. CCR, aşa cum s-a obişnuit această ţară - este a treia cameră legislativă - să decidă dacă se poate sau nu se poate.

Rep.: Vi se pare totuşi sănătos să fie atacate de Guvern legile la CCR? Avem exemplul legii plagiatelor care a fost declarată neconsituţională în integralitate...

K. H.: Dacă avem Curtea Constituţională şi are această posibilitate, are acest mijloc, sigur. Poate folosi de câte ori doreşte, aşa cum foloseşte ordonanţa de urgenţă de câte ori doreşte. Eu respect toate deciziile Curţii Constituţionale, pentru că aşa trebuie să se întâmple.

Rep.: Un alt subiect dezbătut acum în precampanie este cel referitor la organizarea unui referendum pentru modificarea Constituţiei, adică în Constituţie să scrie că familie e formată dintr-un bărbat şi o femeie. Care e poziţia UDMR?

K. H.: Referendum împreună cu alegeri nu, în niciun caz. Noi am fost împotriva amestecării lucrurilor şi în 2009 când Băsescu a vrut referendum pentru Parlamentul unicameral, pentru că noi am spus că alegerile sunt alegeri şi referendumul e referendum. Nu trebuie suprapuse, nu trebuie să se bruieze, să încerci să schimbi direcţia alegerilor printr-un referendum. Eu cred că în legislaţia noastră lucrurile sunt extrem de clare şi nu am nimic de adăugat în ceea ce priveşte componenţa familiei. Cred că e o chestiune de constituţionalitate. În Constituţie multe lucruri trebuie schimbate. Se poate discuta şi acest lucru, dar legislaţia română este extrem de clară. Eu cred că trebuie o nouă Consitutţie, nu amendarea Constituţiei actuale.

Rep.: Adică UDMR ar susţine refacerea Constituţiei?

K. H.: O nouă Constituţie cap coadă. Asta am susţinut din 2014 şi cred în continuare şi vă spun care e argumentul principal. Nu spun că nu se poate trăi cu această Constituţie, dar în 27 de ani am văzut toate hibele, toate problemele, conflictele generate din cauza construcţiei constituţionale. Deci anul 2013, un an foarte important, USL era pe val, 70%. Puteau să facă orice în această ţară dacă ştiau ce voiau. Nici măcar să amendeze Constituţia n-au fost în stare şi totuşi a fost o încercare de amendare a Constituţiei şi am introdus în proiectul de amendare multe lucruri importante şi pentru maghiarii din România. CCR a spus că amendarea Constituţiei nu e constituţională. Mergând pe această logică şi cea mai mică amendare a Constituţiei e neconstituţională pentru că actuala Constituţie se modifică, se schimbă, se adaugă, se taie, deci nu e aceeaşi Constituţie, deci e neconstituţională. Atunci ce rămâne? Să faci o nouă Constituţie.

Rep.: Referitor la familia tradiţională?

K. H.: Eu nu cred că trebuie schimbat nimic din acest punct de vedere. Cine sunt eu să decid cum ar trebui să arate o relaţie interpersonală? Eu am ales familia. Am ales-o pe nevasta mea şi eu cred că această alegere demonstrează ce cred eu despre familie. Şi cine sunt eu să decid ce opţiuni aveţi dumneavoastră în viaţa personală?

Rep.: Referitor la liceul din Târgu Mureş unde este şi o luptă politică şi o luptă în justiţie. Cum vedeţi această bătălie? Ajută UDMR din punct de vedere electoral?

K. H.:Noi nu am vrut un astfel de subiect. Nu noi l-am adus în actualitate. Noi ne-am trezit cu pachetul pe masă. Noi nu am făcut nimic ca să fie adus acest subiect în discuţie şi îmi pare rău ce s-a făcut în aceste zile în legătură cu această instituţie.

Rep.: Un coleg de-al dumneavoastră de partid spunea că vor ieşi oameni în stradă...

K. H.: Oamenii vor ieşi în stradă dacă se continuă aşa cum s-a pornit şi cu noi şi fără noi. Să fiţi convinşi. Mergeţi la Mureş şi vedeţi care e atmosfera. Deci nu se duc oamenii dacă vrem noi şi se duc dacă vrem noi. Oamenii vor ieşi fiindcă se simt umiliţi, se simt lezaţi. Ei ce au vrut şi ce au obţinut? Cu greu, prin decizii politice, prin legi. Ceea ce s-a furat de către comunişti să fie retrocedat foştilor proprietari. Clădirile, acum vorbim de Biserica Romano-Catolică, dar vorbim de toate bisericile, de toţi foştii proprietari până la urmă... Ce au mai dorit? Aşa cum şcoala a fost închisă de comunişti, a fost furată de comunişti în 1949, să fie redeschisă şcoala. S-au redeschis multe şcoli în România pentru că aşa scrie în Constituţie şi în Legea educaţiei. Poţi să înveţi în limba maternă şi pot exista şi şcoli confesionale înfiinţate de către cultele religioase. Nu au făcut altceva decât au redeschis o şcoală furată, o şcoală închisă de comunişti. Nu putem spune că ceea ce au făcut comuniştii a fost legal. Exact invers am spus. Asta a fost decizia politică. Astea au fost legile, Constituţia. Ei au redeschis această şcoală şi s-au trezit că inspectorul, cel care a fost de acord cu legea, cu redeschiderea şcolii, şi directorul sunt puşi sub control judiciar şi arest la domiciliu. De la inspectorat toţi cei care au votat avizul conform - fiindcă aşa scrie în lege, că trebuie un aviz conform pentru a începe funcţionarea unei noi şcoli - sunt acuzaţi pentru abuz în serviciu şi mâine-poimâine cei 400 de copii cu familii, cu tot, sunt pe stradă. Anul şcolar e pus în pericol.

Rep.: Sunt şanse ca şcoala să se închidă?

K. H.: Aşa am citit din comunicatul DNA şi aşa spun oamenii. În acest moment este o nesiguranţă totală acolo. Nu poţi să te joci cu viaţa oamenilor şi noi, prin decizie politică, am dat această direcţiei României, că toate bisericile au posibilitatea să îşi înfiinţeze şcoli şi că ce s-a furat de comunişti trebuie dat înapoi. Acum, sigur, se poate spune că vine un procuror şi spune că nu e de acord cu acest lucru.

Rep.: Era nevoie de intervenţia DNA în această dispută?

K. H.: Acum nu se discută clădirea, deşi şi pentru clădire există plângere. Clădirea a fost retrocedată în 2004. Vorbim de şcoală. Dacă a fost o greşeală administrativă undeva, trebuie discutată şi trebuie găsită soluţia: amendă, pedeapsă, sancţiune administrativă. Dar copiii, profesorii, inspectorul şef, directorul, părinţii ce au furat şi de la cine? Care e corupţia acolo? Că au primit înapoi ce au furat comuniştii? Că au redeschis o şcoală închisă de comunişti? Asta e corupţie? Ce au luat şi de la cine? Unde e prejudiciul? De la bugetul de stat, de la bugetul local au furat banii? Si unde i-au dus? Cine s-a îmbogăţit din asta? 400 de copii vor să înveţe în limba maghiară şi părinţii lor au luat decizia să îi trimită într-o şcoală confesională. Aşa cum sunt alţii 400 care au trimis la o altă şcoală de stat, la Bolyai (n.r. - Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureş), sau la altă şcoală confesională. Problema cam aici se poate regăsi şi oamenii, dacă sunt revoltaţi, nu sunt revoltaţi pentru că aşa spune UDMR. UDMR simte că există această revoltă, că se simt umiliţi după 27 de ani. Despre acest lucru discutăm şi nu despre lupta împotriva corupţiei. Eu nu ştiu dacă s-a făcut vreo greşeală administrativă, dar că nu s-a furat şi că nu a fost nimeni cumpărat şi nimeni nu a dat mită este clar. Acolo s-a reînfiinţat ceea ce comuniştii au furat cu o singură semnătură. Acolo procedura este simplă. Eu credeam că trebuie cercetat dacă naţionalizarea a fost legală sau nu.

Rep.: Credeţi că această problemă din Târgu-Mureş ar trebui adusă în atenţia administraţiei centrale? În atenţia ministrului Educaţiei? Aţi încercat să discutaţi cu ei?

K. H.: Sunt convins că toată administraţia din Bucureşti ştie mult mai bine decât ştiu eu sau dumneavoastră. De aceea există servicii, ca să fie informaţi cei care iau decizii. Sunt convins că preşedintele, premierul şi ministrul ştiu mult mai multe decât ştim noi şi ştiu mult mai bine pentru că au mai multe informaţii. Nu trebuie să merg eu să informez. O să spun şi eu când o să am ocazia tuturor celor care sunt acum în instituţii şi iau decizii că aici e o chestiune mult mai sensibilă decât faptul că cineva a furat contractul de la Bechtel şi nu se găseşte originalul nici după 12 ani de zile. Deci şi măsurile sunt disproporţionate. Cel care a înfiinţat o şcoală este pus sub control judiciar, celălalt în arest la domiciliu şi cei care au furat sute de milioane sunt la fel sau nici măcar.

Rep.: În final, aş vrea să-mi spuneţi trei proiecte pe care parlamentarii UDMR le-au propus şi au fost adoptate în această legislatură.

K. H.: Sunt multe. Trei sunt mult prea puţine. Pentru comunitatea maghiară anul trecut s-a adoptat legea prin care se aniversează Ziua Limbii Maghiare care va fi pe 15 noiembrie, dacă nu mă înşel. Este pentru prima dată când sărbătorim oficial. Eu mă bucur că Parlamentul în această legislatură a aprobat-o. Sunt multe legi. Prin ceea ce am propus în Codul Fiscal... Am reuşit să reducem TVA la o parte din utilităţi la 9%. Apa care intră la dumneavoastră în locuinţă. Vrem să scădem şi la apele reziduale, pentru că la dumneavoastră intră cu 9% TVA şi iese cu 20% TVA. Se mai adaugă câte ceva în casă. Noi am propus, nu am reuşit. Sunt multe proiecte care au fost adoptate şi multe care nu au fost adoptate. Dar din 2012 noi ne-am făcut treaba.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.