Europarlamentarul Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE, spune, într-un interviu acordat News.ro, că Partidul Popular European va adopta o serie de rezoluţii la Congresul de săptămâna viitoare, prin care propune un nou mecanism privind acordarea azilului pentru refugiaţi, pentru a ridica o parte din povara financiară asupra Uniunii, precum şi un plan concret de acţiune pentru combaterea propagandei Rusiei din Europa, care s-a intensificat în ultima perioadă.
În interviul acordat agenţiei News.ro, europarlamentarul Siegfried Mureşan, negociatorul-şef al Parlamentului European pe bugetul UE pentru 2018, vorbeşte despre reuniunea PPE de săptămâna viitoare, la care vor participa şefii de state şi de guverne din partide membre PPE, inclusiv preşedintele Klaus Iohannis.
La Congres, PPE va adopta mai multe rezoluţii, cu privire la viitorul UE, după reuniunea Consiliului European de la Roma, la ameninţările extremiste şi criza refugiaţilor, precum şi cu privire la ameninţările venite dinspre Federaţia Rusă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
PPE doreşte ca toate cererile de azil ale refugiaţilor să fie procesate în timp ce aceştia se află pe teritoriul statelor de origine sau în tabere de refugiaţi, şi nu odată ce ei au intrat deja în Uniunea Europeană, dar şi o colaborare mai eficientă şi rapidă între instituţiile europene în materie de terorism. În privinţa Federaţiei Ruse, PPE vrea mai multe fonduri alocate pentru combaterea propagandei ruse în Europa. Popularii europeni au propuneri şi în ceea ce priveşte modul de luare a deciziilor în UE, dorind o mai mare transparentizare şi modificarea modului în care funcţionează Consiliul Uniunii Europene.
News.ro prezintă interviul integral cu europarlamentarul Siegfried Mureşan:
Terorismul se mişcă fără a cunoaşte frontiere în UE, trebuie ca şi apărarea noastră să nu se oprească la graniţa unui stat
Reporter: Care este motivul reuniunii PPE de săptămâna viitoare?
Siegfried Mureşan: Zilele următoare, pe 29 şi 30 martie, va avea loc următorul Congres al PPE în Malta. Nu este un Congres statutar – următorul Congres statutar va trebui să îl avem în a doua parte a anului 2018 – însă am considerat că, având în vedere realitatea din Europa, avem nevoie să ne reunim într-un Congres, cu participarea tuturor partidelor membre ale PPE – participă preşedintele CE, al Consiliului European, al Parlamentului European, toţi şefii de state şi de guverne, inclusiv cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele României, Klaus Iohannis – pentru a discuta situaţia în care UE se află şi a propune soluţii pentru viitor. Am decis să ne reunim, deşi conform statutului, nu ar fi fost neapărat necesar, dar am considerat că momentul este de aşa natură şi să avem o discuţie largă cu privire la direcţia în care să evolueze UE în viitorii ani.
Reporter: La Congres, urmează să fie adoptate o serie de rezoluţii. Ce îşi propun ele?
Siegfried Mureşan: Tema principală este viitorul UE, cum facem ca Uniunea Europeană să corespundă aşteptărilor cetăţenilor şi pornim de la întrebarea „Ce aşteaptă cetăţenii de la UE?”. Considerăm că aşteaptă în primul rând mai mult siguranţă, mai multă securitate, să ştie că oriunde se mişcă în Europa vor fi siguri în viitor, să poată căuta locuri de muncă relaxat, oriunde în Europa, nu cu grija unor eventuale atacuri teroriste. Pentru asta propunem, în primul rând, o mai bună cooperare între structurile poliţieneşti, între serviciile de informaţii din statele membre, între structurile de securitate, atât în teritoriu, cât şi un schimb mai bun de informaţii. Terorismul se mişcă fără a cunoaşte frontiere în UE, trebuie ca şi apărarea noastră să nu se oprească la graniţa unui stat. Suntem parteneri în UE, multe dintre statelele membre UE sunt şi state partenere în cadrul NATO, deci informaţia trebuie să circule rapid, intens, liber între noi. Eu am şi propus în bugetul UE pe anul următor să întărim agenţiile UE care au responsabilităţi în domeniul justiţiei şi Afacerilor Interne – Frontex, EASO, Europol, Eurojust – acesta fiind un cadru bun pentru punerea la comun a informaţiilor pe care statele membre le au.
Combaterea cauzelor crizei refugiaţilor, asta înseamnă contribuirea la dezvoltarea statelor din vecinătatea UE, din Orientul Mijlociu, din Africa de Nord, pentru că oamenii pleacă din acele state nu de bine ce le e acolo, deci trebuie să investim în dezvoltarea acelor state, în infrastructură, electricitate, reţele de apă, de canalizare, multe dintre aceste state fiind state de origine ale refugiaţilor, dar unele sunt state de tranzit. În Liban şi Iordania, de exemplu, se află câte un milion de refugiaţi sirieni. Este evident că infrastructura acolo este suprasolicitată. Vrem o întoarcere mai rapidă a migranţilor ilegali veniţi în Europa în ţările lor de origine. Dacă eşti refugiat şi, într-adevăr, viaţa ta este în pericol în ţara ta de origine, atunci e clar că trebuie să fii ajutat, însă dacă eşti un migrant ilegal, ai venit în Europa solicitând azil, pretinzând că eşti refugiat şi cererea ta a fost respinsă, trebuie să fii întors mult mai rapid din orice stat al UE în ţara ta de origine.
Un element esenţial pe care l-am adus în discuţie la congresul anterior al PPE, din 2015, şi pe care îl concretizăm acum este următorul: vrem ca în viitor solicitările de azil din partea persoanelor care pretind că sunt refugiaţi să nu mai poată fi depuse decât în afara UE, în ţările de origine ale refugiaţilor, sau la frontiera externă a UE, iar acele persoane care sunt refugiate să poată intra în UE, dar după ce cerea de azil a fost acceptată, iar acele persoane care nu sunt refugiate, care sunt imigranţi, mulţi dintre ei în căutarea unei vieţi mai bune, dar, la sfârşitul zilei, noi nu putem ajuta pe toţi care sunt în căutarea unei vieţi mai bune, deci acele persoane care nu se califică pentru a primi azil politic să nu mai primească permisiunea de a intra în Europa.
În prezent, persoanele vin în Europa, pretind la frontiera externă că sunt persecutate politic în ţara lor, intră în UE, depun cerere de azil, cererea de azil durează mai multe luni până este procesată, iar la sfârşitul procesului, dacă nu se califică pentru azil, persoanele trebuie întoarse de către UE, pe bani publici europeni, în ţările lor de origine, după ce au petrecut luni de zile în Europa pe banii contribuabililor. Vrem ca această situaţie să se încheie şi vrem ca de acum cererile de azil să nu mai poată fi depuse în interiorul UE, ci numai la frontiera externă, în zone special amenajate, sau în ţările de origine, iar aşteptarea răspunsului să se facă în afara UE.
Pentru a veni în Europa, suntem conştienţi că în ţările de origine în parte există conflict militar, cum este şi cazul Siriei, nu vrem ca viaţa persoanelor să fie periclitată acolo. Vrem ca dacă depun cereri în ţările lor de origine să facă asta în zone sigure. Deci vom constitui tabere de refugiaţi în ţările de origine ale refugiaţilor sau la frontiera externă a UE şi în acele zone sigure să depună cereri.
Reporter: Care sunt şansele ca acest nou mecanism privind azilul să fie transpus într-o formă de legislaţie?
Siegfried Mureşan: Congresul unui partid politic la nivel european adoptă documente de poziţie politică, nu sunt acte legislative, dar de vreme ce documentele sunt adoptate cu participarea tuturor partidelor membre şi asumate de liderii familiei noastre politice, inclusiv preşedintele Consiliului, ai Comisiei, toţi şefii de state şi de guverne, ne aşteptăm ca CE, care trebuie să vină cu iniţiativă legislativă, să vină cu o iniţiativă în acest sens.
Propun un proiect pilot pentru a întări capacitatea CE de a monitoriza campania de dezinformare întreprinsă de Federaţia Rusă pe teritoriul UE
Reporter: Se va discuta şi despre ameninţările venite dinspre Federaţia Rusă. Care va fi poziţia PPE?
Siegfried Mureşan: Este vorba despre întărirea cooperării în materie de apărare, de securitate, între statele membre ale UE, pentru a putea răspunde mai bine ameninţărilor teroriste şi aici una din propuneri este contracararea propagandei Federaţiei Ruse şi a campaniilor de dezinformare întreprinse de Federaţia Rusă. Considerăm că este necesar în primul rând să alocăm noi sume suficiente de bani pentru a veni cu un răspuns european, coordonat, la această propagandă şi dezinformare a Rusiei şi aici eu voi propune până la începutul lunii mai un proiect pilot în bugetul UE pentru a întări capacitatea CE de a monitoriza campania de dezinformare întreprinsă de Federaţia Rusă pe teritoriul UE, împotriva Uniunii în ansamblu şi împotriva multor state membre ale UE şi ale oamenilor politici pro-europeni. Va trebui să monitorizăm, să explicăm oamenilor această campanie de dezinformare şi să o contracarăm cu argumente bazate de fapte.
Reporter: O altă discuţie va avea loc asupra planului Juncker. Ce vrea PPE să se întâmple în continuare în privinţa acestui fond?
Siegfried Mureşan: Acest mecanism funcţionează. A generat deja investiţii private de mai mult de 170 de miliarde în state membre ale UE. Preşedintele Juncker a propus prelungirea lui până la sfârşitul anului 2020. PPE propune chiar permanentizarea lui, pentru că este un mijloc prin care, cu garanţii mici din bani publici, de la bugetul UE, putem încuraja şi stimula investiţii private semnificative. Important pentru noi, România, este ca acest Fond, care este un instrument bun, să fie şi ajustat, pentru ca state precum România să poată într-adevăr beneficia de pe urma lui.
Noi până acum am beneficiat doar într-o măsură foarte mică, din patru motive: în primul rând, nu avem o bancă promoţională care să constituie veriga intermediară între acest fond şi aducerea banilor în economia reală. În al doilea rând, fiindcă acest fond nu a fost promovat cum trebuie de autorităţile publice în rândul investitorilor şi nu a fost promovată oportunitatea de a combina mijloace financiare din acest fond cu fonduri structurale şi de coeziune nerambursabile, existente şi disponibile pentru România, dar şi mai slaba dezvoltare a pieţelor financiare din România în comparaţie cu pieţe financiare din alte state membre ale UE. La nivelul Băncii Europene de Investiţii există un centru de asistenţă în elaborarea proiectelor ce să fie finanţate din acest fond şi eu vreau ca acest centru să ofere asistenţă mult mai detaliată statelor care, din cauza pieţelor financiare mai puţin dezvoltate şi a experienţei mai slabe cu instrumente financiare complexe, sunt evident dezavantajate în aceste proiecte competitive care să fie eligibile la nivelul Planului Juncker.
Dorim ca deciziile finale ale Consiliului UE să fie luată de miniştri, într-o singură configuraţie, într-un plen al Consiliului, mereu public
Reporter: O altă propunere a PPE vizează transparentizarea procesului de decizie în UE. Care ar fi modificările pe care le doresc popularii europeni?
Siegfried Mureşan: În cadrul acestui Congres, PPE propune ca Parlamentul European şi Consiliul de miniştri să constituie, pe termen lung, cele două Camere ale puterii legislative a UE. Propunem ca Consiliul de miniştri să fie reformat în următorul mod: în momentul de faţă, există o serie de configuraţii ale Consiliului, se întâlnesc miniştrii de Externe, când miniştrii de Interne, de Finanţe, de Justiţie, pe fiecare temă. Întâlnirile nu au un caracter public, deschis, de regulă. Noi dorim ca munca legislativă, pe fiecare sector, să se facă în comisii de specialitate, aşa cum este şi la nivelul Parlamentului, iar apoi decizia finală, politică, să se ia la nivelul Consiliului, într-o singură configuraţie, în principiu la nivelul miniştrilor Afacerilor Externe sau Afacerilor Europene, în şedinţe publice întotdeauna, fără excepţie. Acum avem multe configuraţii care se întâlnesc, nu în public, şi există specializare, dar nu există coerenţă şi este greu de urmărit, holistic, ce se întâmplă în fiecare configuraţie. Dorim ca munca tehnică să se facă de experţi în fiecare domeniu, iar decizia finală să fie luată de miniştri, într-o singură configuraţie, într-un plen al Consiliului, mereu public.
Reporter: Sâmbătă, la Roma, a fost adoptată acea declaraţie privind viitorul Uniunii. Ce înseamnă pentru România, în contextul dezbaterilor privind Europa cu mai multe viteze?
Siegfried Mureşan: Cred că declaraţia şefilor de state şi de guverne ai celor 27 de state membre ale UE dă României exact asigurările de care aveam nevoie pentru a participa la această dezbatere. În textul acelei declaraţii este foarte clar că, dacă va exista o Europă cu mai multe viteze de integrare, niciun stat nu va fi lăsat în urmă şi fiecare stat va putea decide el însuşi dacă participă la următorii paşi de integrare sau nu. Asta a fost, pentru mine, condiţia esenţială pe care România să o pună în cadrul acestei dezbateri. Putem discuta despre o Europă cu mai multe viteze, dar să nu existe criterii predefinite de natură cantitativă, pe care dacă nu le îndeplineşti, să nu poţi participa la un pas de integrare, ci fiecare stat să decidă de unul singur dacă doreşte să participe sau nu şi declaraţia pe care şefii de state şi de guverne au adoptat-o la Roma confirmă că nimeni nu va fi lăsat pe dinafară, că nu există un nucleu dur, predefinit.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
