Emil Constantinescu, întrebat dacă ar mai acorda drept de survol avioanelor NATO către Iugoslavia: Nu numai că l-aş acorda, am decis să menţin această hotărâre chiar împotriva tuturor / Cum l-a convins pe Ion Iliescu ca PSD să se abţină de la vot

Emil Constantinescu a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă ar face acelaşi lucru, în cazul în care ar fi din nou în postura de a acaorda drept de survol avioanelor NATO către Iugislavia.  

”Categoric, acelaşi lucru. L-aş acorda şi, nu numai că l-aş acorda, am hotărât şi atunci, să menţin această hotărâre chiar împotriva tuturor (...) După ce am acordat, în calitate de preşedinte şi comandant al Armatei, a trebuit să fac apel la Parlament. A fost un moment dramatic, pentru că şedinţa Parlamentului care trebuia să voteze acordarea survolului NATO s-a ţinut în timp ce mă deplasam ca invitat, ca reprezentant al României, la aniversarea a 50 de ani de la formarea NATO, la summitul de la Washington. Şi nu oricum mă deplasam. României îi fusese acordată preşedinţia întâlnirii NATO - parteneriat pentru pace care avea loc imediat după summit. Era un moment extrem de important, această preşedinţie mai fusese acordată Poloniei la summitul de la Madrid”, a declarat Constantinescu. 

Fostul şef al statului îşi aminteşte că era în drum spre Washington când a aflat rezultatul votului din Parlament. 

”Eram deasupra Oceanului Atlantic când mi s-a anunţat rezultatul, un vot zdrobitor în favoarea survolului. Ce s-a întâmplat înainte? Pentru că PSD a anunţat că este împotrivă şi dusese o campanie virulentă (...) l-am invitat pe preşedintele Iliescu în bibliotecă, la o discuţie între patru ochi. Aceasta se întâmpla în 1999, avuseseră loc câteva evenimente social-politice al căror rol era tocmai să împiedice această poziţie a României faţă de SUA şi respectarea parteneriatului pentru pace. Toate aveau obiectiv înlăturarea mea sau lichidarea dacă se poate spune aşa. Vorbesc de Mineriada din 1999, cea din ianuarie, cea din februarie. Succesul lor ar fi însemnat România în haos, probabil, şi dezintegrarea ei. Dacă mai avea loc o revoltă şi restul de democraţie s-ar fi prăbuşit”, a precizat Constantinescu. 

El a dezvăluit şi ce i-a spus lui Ion Iliescu în întâlnirea privată din bibliotecă, pentru a-l convinge să se abţină de la votul din Parlament. 

”I-am spus că eu nu o să mai candidez pentru un nou mandat. Asta era... decizia era a mea, dar nu se anunţă astfel de decizii pentru că nu mai ai sprijin politic. Eu hotărâsem de la început că o să fac tot ce pot într-un mandat, de când am fost ales. Să am un singur mandat în care să fac toate reformele încât să nu mai poată să meargă înapoi. I-am spus preşedintelui Iliescu că nu mai candidez, dumneavoastră veţi fi preşedintele României, dar ce veţi face, credeţi că lucrurile se mai pot întoarce înapoi, cu o Românie alături de Rusia, Iugoslavia, credeţi că Iugoslavia mai are un viitor, credeţi că viitorul poate fi alături de o Rusie revanşardă? Cred că în acest moment nu vă cer să votaţi pentru, fiindcă e greu să o faceţi după campania care aţi dus-o împotriva NATO şi m-aţi acuzat pe mine. Şi vă propun următorul lucru, să vorbesc cu Stere Gulea, directorul televiziunii, să transmită în direct, să îl desemnaţi pe fosul ministru al Apărării, Puiu Paşcu să mă atace pe mine cât de violent poate, după care la vot să vă abţineţi”, a rememorat Emil Constantinescu. 

Fostul şef al statului mai spune că, în acele vremuri, cuvântul era respectat şi a ştiut că se poate baza pe promisiunea făcută atunci de Ion Iliescu. 

”Preşedintele s-a uitat la mine, după care a zis că da. Poţi să fii de acord sau nu cu preşedintele Iliescu. Poţi să fii să zicem de acord cu poziţia, dar pe vremea aceea, când se spunea da, era da. A stat, s-a gândit, a zis da. Ştiam că era da. A doua zi m-am urcat în avion şi preşedintele Iliescu s-a dus la Parlament. Au avut loc dezbaterile cu atacurile respective, după care s-a supus la vot şi PSD s-a abţinut, cu disciplină, toţi s-au abţinut. În acel moment nu se puneau la socoteală abţinerile, astfel că a fost o majoritate zdrobitoare. Numai PRM a votat împotrivă, era un număr infim. Războiul din Iugoslavia exista. În momentul acela Miloşevici încă era, bombardamentele erau. Pentru NATO era o problemă să rezolve. Bineînţeles ce mi s-a transmis mie în avion, s-a transmis SUA şi în momentul în care am ajuns, am fost primit, vă daţi seama, pentru că asta însemna, în cercurile militare... se ştia că războiul se va încheia. Pentru că Statul Major al armatei Iugoslave îi spusese lui Miloşevici, că în momentul în care România permite survolul... (...) Şi în momentul acela s-a încheiat războiul. Acesta a fost momentul de credibilitate al Parteneriatului Strategic. SUA şi-au dat seama că au în România un aliat şi că ceea ce spune şi face”, a mai declarat Emil Constantinescu.