Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, susţine că există o probabilitate foarte mică să se declanşeze un război nuclear, în ciuda ameninţărilor lansate de Rusia, dar a precizat că este bine să fii pregătit şi pentru această posibilitate. El consideră că ideea ca ruşii să arunce o încărcătură nucleară în Marea Neagră nu are niciun suport. ”“În primul rând, ar trebui să le spunem oamenilor că butonul nuclear este o metaforă, că nu este de fapt un buton în adevăratul sens al cuvântului, că nu există un singur om care are posibilitatea, indiferent că este Putin sau un alt dictator, care are posibilitatea singur să declanşeze un dezastru”, a explicat ministrul Apărării.
Vasile Dîncu a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic, despre faptul că Vladimir Putin ameninţă lumea cu butonul nuclear şi cât de iminent este acest pericol.
“În primul rând, ar trebui să le spunem oamenilor că butonul nuclear este o metaforă, că nu este de fapt un buton în adevăratul sens al cuvântului, că nu există un singur om care are posibilitatea, indiferent că este Putin sau un alt dictator, care are posibilitatea singur să declanşeze un dezastru. În al doilea rând, evident că şi în discuţia de la conceptul strategic NATO de la Madrid, la punctul 28, se discută despre capacitatea CBRN, adică chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear, adică tot acest complex, acest pericol care ar deriva din bombele nucleare, chimice sau bacteriologice. Deci tot acest potenţial al NATO trebuie să fie unul care să fie organizat în aşa fel încât să descurajeze, adică logica întregii dezvoltări nucleare este una descurajării. Avem noi 5.000 sau 6.000 cum are Rusia de focoase nucleare, are şi NATO cam tot atâtea sau câteva peste dacă adăugăm şi Europa şi asta face ca niciunul să nu poată folosi aceste focoase nucleare, pentru că în momentul în care le-ai folosit şi începe o bătălie, înseamnă că te-ai sinucis şi nimeni nu vrea să se sinucidă. Nici civilizaţiile şi nici dictatorii. Sunt foarte puţini dictatori care au avut de-a lungul timpului chiar atâta voinţă, deşi au omorât mii de oameni sau au determinat alţi milioane de oameni să se sinucidă”, a afirmat ministrul Apărării.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
El consideră că este o probabilitate mică să fie declanşat un război nuclear.
“Deci există o probabilitate foarte mică să se declanşeze un război nuclear. Asta nu înseamnă că nu trebuie să fii tot timpul pregătit, pentru că există, ceea ce intuiesc în întrebarea dumneavoastră, o îngrijorare a europenilor care spuneau, de fapt această dezangajare, acest şantaj reciproc, care, să spunem, care este cel nuclear, se poate face de către Rusia faţă de Europa, pentru că Europa nu are potenţialul pe care îl are Rusia. NATO, Statele Unite împreună sigur că au acest potenţial, încât descurajarea funcţionează, însă Europa nu are. Europa însă trebuie privită alături de NATO, pentru că este parte a NATO în cea mai mare parte a ţărilor ei şi funcţionează ca atare”, a precizat Vasile Dîncu.
El consideră că ruşii abordează raţional tema ameninţării nucleare.
“Toate semnele arată că şi ruşii, în toată iraţionalitatea lui Putin, abordează raţional această temă. Pentru că aţi văzut cecenul partener al lui Putin, Kadîrov, a cerut să se dea lovituri tactice, măcar nucleare în Ucraina. Şi a răspuns Peskov, purtătorul de cuvânt, deci cel mai autorizat, i-a răspuns asta nu este o problemă de emoţie, asta este o problemă raţională, este prevăzută în legile şi în strategia de apărare, în strategia militară a Rusiei şi că nu este treaba lui, de fapt, că este o treabă care înseamnă analize, cum spunea Peskov, obiective. Adică înseamnă că Rusia ar trebui să fie ameninţată de o putere nucleară, adică să răspundă unei reacţii, pentru că aşa scrie în doctrina lor militară sau să fie în imposibilitatea de a se apăra în faţa unui atac cu arme convenţionale. Adică să fie ultima lor şansă de a se apăra. Niciuna din aceste condiţii nu este în acest moment îndeplinită”, a afirmat ministrul Apărării.
El a explicat că în cazul pericolului nuclear centrele de decizie sunt separate, iar hotărârea nu este luată de un singur om.
“Şi în punctul 28 al conceptului strategic se vorbeşte despre CBRN, despre ameninţare nucleară, dar şi în documentele NATO şi în documentele Rusiei sau ale fostului URSS şi în tratatele internaţionale există un punct care este foarte important, separarea centrelor de decizie în ceea ce priveşte pericolul nuclear, centrul politic, de centrul militar şi cele militare sunt fragmentate destul de mult. Adică ar trebui ca în cazul Rusiei, să spunem, preşedintele Putin să dea acest semnal, îl preia premierul, premierul trebuie să contacteze să dea mai departe pentru şeful, ministrul apărării, ministrul Apărării, la şeful Statului Major şi tot aşa. Mai sunt cam în jur de şapte elemente ale acestei fragmentări a deciziei. Se presupune că atunci când gândesc mai mulţi oameni, cu siguranţă că dispare emoţia şi se rupe undeva această verigă. De altfel, există şi o comunicare. Aţi văzut Anthony Blinken săptămâna trecută a vorbit în public despre comunicarea pe care o au Statele Unite cu Rusia, inclusiv, comunicarea privată, deci nu numai în zona publică, în care a spus că a avertizat Rusia asupra consecinţelor directe pe care le-ar avea în momentul în care ar folosi o armă nucleară. Deci este puţin probabil şi aş vrea să spun că trebuie să fim responsabili”, a mai declarat Vasile Dîncu.
Ministrul a menţionat că este important să nu fie creată panică în rândul populaţiei.
“Uneori îi deranjează pe jurnalişti că nu vorbesc prea des despre acest lucru, dar cred că responsabil este să nu creăm panică, pentru că în aceste zile, dacă ne uităm din punct de vedere sociologic apare foarte frecvent şi în Europa, dar şi la noi, dacă am măsura ceea ce numesc americanii fear of war, frica de război, e un sindrom deja acesta şi oamenii, în momentul când vorbeşti foarte des despre acest lucru, se sperie, intră într-o angoasă şi, în mod normal, trebuie să abordăm raţional. Mai este un lucru aici. În general, toamna spre iarnă şi ruşii, cu triada lor nucleară, fac aplicaţii şi exerciţii. Deci, chiar dacă vedem că se mişcă un submarin nuclear cum este Poseidon, cred că a relatat presa, în care au încărcături nucleare, dintr-o parte în alta, asta nu înseamnă un pericol nuclear, pentru că şi în toamna trecută, şi acum doi ani au existat asemenea mişcări. Cu siguranţă că şi NATO face operaţiuni de exerciţii şi aplicaţii, mai ales defensive, de apărare în domeniul CBRN, deci sunt normale mişcările şi aplicaţiile şi exerciţiile. Nu înseamnă că începe un război chiar dacă se întâmplă acest lucru”, a adăugat ministrul Apărării.
El a detaliat strategia CBRN a României.
“Fiecare ţară este obligată, din membrii NATO, să îşi fundamenteze şi să aplice o strategie naţională CBRN. Strategia României este aplicată de Ministerul Apărării Naţionale plus Ministerul de Interne şi alte ministere, pentru că este o strategie defensivă. În acest moment, Ministerul Apărării Naţionale are două procese de achiziţii: pentru echipamente de detecţie şi supraveghere de tip CBRN şi reabilitare pentru că există trei piloni în politica de apărare NATO în domeniul acesta, este detectare, este anihilare şi este recovery, reconstrucţie după un posibil incident de factura aceasta bacteriologică, chimică sau nucleară. Deci, există asemenea strategii. Există în Armata Română unităţi specializate în domeniul acesta. Avem aplicaţii comune cu NATO. Există un audit care se face la nivel european, s-a făcut şi în anii trecuţi privind capacităţile de apărare. În strategia noastră comună cu Ministerul de Interne şi alte ministere care se ocupă de administraţie publică înseamnă gestiunea inclusiv a unor elemente de protecţie de factura în fiecare oraş există adăposturi în zona aceasta, există o strategie de apărare civilă, s-au verificat în ultimul an toate aceste lucruri. Deci ne bazăm pe faptul că în principal nu se întâmplă un asemenea incident, dar dacă s-ar întâmpla, există elemente de protecţie pe care le gândim şi care sunt posibile într-un anumit grad, pentru că, dacă vorbim, evident, de un război nuclear al unui război mondial, atunci sigur că poate că sunt inutile orice forme, chiar şi acele pastile de iod sau alte forme, sigur echipamente de protecţie individuale sau colective pentru comunităţi, capacităţi de detecţie, de decontaminare. Există sigur specialişti în toate aceste domenii”, a mai afirmat Vasile Dîncu.
El susţine că Rusia a provocat prin limbaj, explicând că nu are niciun suport varianta că ar lansa o bombă nucleară în Marea Neagră.
“Rusia nu a încercat până acum să provoace decât în limbaj. Sigur că au fost excese de limbaj din partea unor politicieni, dar să provoace ţările NATO prin asemenea elemente care, să spunem, ar ţine de zona nucleară, chiar dacă vorbim despre zona tactică nucleară. Evident că în mass-media sunt specialişti, sunt scenarişti există şi în presa foarte serioasă, să zicem aşa, occidentală, analişti care fac şi de dragul spectacolului, dar şi de dragul unor, să spunem, scenarii care să-şi folosească imaginaţia şi cunoştinţele, fac scenarii despre posibile încercări, de exemplu, ideea că s-ar putea să fie aruncată pentru impresionare o bombă, o încărcătură nucleară în Marea Neagră. Nu are niciun suport, pentru că acolo este şi Rusia şi se spune că Marea Neagră, Traian Băsescu a spus că este un lac rusesc. Sunt vecinii care, cum sunt Turcia, România sau Bulgaria, care nu sunt duşmanii Rusiei în acest moment. Rusia spune că are o problemă majoră cu Ucraina şi cu diverse forme, nazişti sau alte alte lucruri, deci nu suntem consideraţi ca fiind în război cu Rusia. Deci în acest moment nu există argumente raţionale pentru a putea să spunem că avem iminenţa unui război nuclear. Asta nu înseamnă că nu trebuie să fim îngrijoraţi de turnura pe care au luat-o lucrurile şi de ceea ce spune şi ceea ce face Putin în acest moment”, a mai declarat Vasile Dîncu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
