Comisia Europeană laudă progresele înregistrate de România şi Bulgaria în ceea ce priveşte proiectele-pilot referitoare la procedurile rapide de azil şi returnare

Ca urmare a scrisorii trimise statelor membre de preşedinta CE Ursula von der Leyen în ianuarie şi a concluziilor Consiliului European din luna februarie 2023, România şi Bulgaria au instituit aceste două proiecte-pilot în martie 2023, cu sprijinul Comisiei Europene şi al agenţiilor UE relevante, mai indică sursa citată.

Proiect-pilot în România

România şi-a modificat legislaţia în materie de azil în luna mai, permiţând emiterea de decizii negative privind protecţia internaţională, împreună cu o decizie de returnare. Astfel, procedura de returnare a devenit mai eficientă. România a testat, de asemenea, procedura accelerată într-un mod îmbunătăţit, ceea ce a condus la prelucrarea rapidă a cererilor de azil. Autorităţile române au consolidat şi mai mult cooperarea cu EUAA, pe baza planului operaţional. Experţii EUAA pot participa acum pe deplin la înregistrarea şi evaluarea cererilor de azil.

În ceea ce priveşte gestionarea frontierelor şi cooperarea internaţională, România a continuat să îşi gestioneze în mod eficace frontierele externe cu Serbia. Pe baza activităţilor de prevenire a migraţiei neregulamentare desfăşurate împreună cu autorităţile sârbe, de la începutul proiectului-pilot, în luna martie, au fost efectuate peste 400 de misiuni comune de patrulare şi patrulări ad-hoc. Corpul permanent al Frontex este prezent cu ajutorul vehiculelor mobile de supraveghere în secţiunea de frontieră dintre România şi Serbia din zona operaţională Terra 2023.

De asemenea, România menţine contacte bilaterale cu statele membre prin intermediul reţelei la nivel înalt privind returnările şi cu Frontex în ceea ce priveşte bunele practici în materie de returnare, în special consilierea în domeniu. România participă pe deplin la platforma europeană multidisciplinară împotriva ameninţărilor infracţionale (EMPACT) şi la grupurile de lucru operaţionale create pentru combaterea reţelelor infracţionale implicate în introducerea ilegală de migranţi.

Proiect-pilot în Bulgaria

În materie de azil, Bulgaria a organizat cursuri de formare pentru a facilita punerea în aplicare a procedurilor accelerate de azil prevăzute în directiva privind procedurile de azil. Bulgaria a întocmit, de asemenea, o listă cu ţările de origine sigure şi cu ţările terţe sigure şi a crescut numărul detaşărilor efectuate de EUAA.

Bulgaria este pe cale de a-şi modifica legislaţia pentru a permite emiterea unei decizii negative privind protecţia internaţională împreună cu o decizie de returnare. Autorităţile bulgare lucrează la digitalizarea sistemelor de azil şi de returnare, cu sprijinul agenţiilor UE şi al serviciilor Comisiei. Bulgaria şi-a intensificat cooperarea cu Frontex, prin punerea în aplicare a unei foi de parcurs care îi oferă acestei ţări resurse suplimentare, inclusiv un corp permanent şi echipamente tehnice pentru gestionarea frontierelor. În plus, Bulgaria instituie o echipă mobilă de sprijin operaţional Frontex pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere. Bulgaria a semnat cu Frontex un plan de acţiune specific privind returnările, care a condus la o creştere a serviciilor de consiliere în materie de returnare.

Un nou sistem de returnare voluntară asistată şi de reintegrare va fi pus în aplicare de la începutul anului 2024, cu stimulente financiare sporite. Bulgaria şi-a consolidat cooperarea cu Europol pentru a combate reţelele de introducere ilegală de migranţi şi pentru a limita deplasările secundare în interiorul UE, inclusiv prin instituirea unui grup operativ operaţional.

Pentru a valorifica în continuare realizările pozitive de până acum, s-a convenit continuarea cooperării în cadrul proiectelor-pilot, fiind prevăzute comitete directoare periodice pentru a monitoriza punerea în aplicare şi eficienţa noilor măsuri introduse în acest context.

În luna iunie, Comisia Europeană a decis să consolideze capacităţile Bulgariei şi României de a-şi supraveghea graniţele, alocând o finanţare suplimentară de 45 de milioane euro şi, respectiv, 10,8 milioane euro. Este vorba despre o completare a programelor implementate de aceste ţări în cadrul Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (IMFV).

Asigurarea unui control eficace al frontierelor externe ale UE este o prioritate pentru Comisia Europeană, care a alocat deja programelor statelor membre 4,3 miliarde euro (IMFV), alături de 6,3 miliarde euro pentru gestionarea migraţiei (Fondul pentru azil, migraţie şi integrare) în actualul cadru financiar multianual 2021-2027.

Urmărește-ne și pe Google News