Alina Gorghiu, preşedintele interimar al Senatului, a declarat luni în cadrul adunării solemne dedicate aniversării a 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite din 1923 că următoarea revizuire a Constituţiei, atunci când va veni, poate fi momentul potrivit pentru a avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societăţii, care să ţină pasul cu vremurile, ea precizând că putem şi noi găsi o soluţie cum este, de exemplu, cea din primul articol al Constituţiei Republicii Franceze, care cuprinde principiul ”favorizării prin lege a accesului egal” al femeilor şi bărbaţilor la mandatele electorale şi funcţiile elective, precum şi la responsabilităţile profesionale şi sociale.
”Acum un secol, după desăvârşirea unităţii naţionale, pasul firesc era adoptarea unei noi Constituţii. Cu maturitate, s-a ajuns în 1923 la naşterea unui document fundamental, devenit piatra de temelie a României Mari. Au fost patru proiecte, dintre care s-a distins cel pregătit de Partidul Naţional Liberal sub conducerea lui Ion IC Brătianu. Ideile incluse în noul proiect veneau în continuarea celor regăsite în programele revoluţionare de la 1848, dar şi în Constituţia din 1866. Prin noua Constituţie se consolida independenţa şi suveranitatea României, consacrându-se încă de la art. 1 principiul potrivit căruia România ”este un Stat naţional unitar şi indivizibil”. Acest principiu fundamental, regăsit şi în Constituţia prezentă, este cu atât mai actual astăzi, într-un context internaţional din care nu lipsesc atitudinile revizioniste şi atacurile la suveranitatea statelor”, a spus preşedintele interimar al Senatului în discurs.
Alina Gorghiu a arătat că ”Constituţia recunoştea, de asemenea, sacralitatea şi inviolabilitatea dreptului de proprietate”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Şi am un sentiment bun ca partidul al carui senator sunt s-a bătut mult şi la revizuirea din 2003 ca în Constituţia actuală să existe garantarea proprietăţii private, nu doar ocrotirea ei!”, a adăugat ea.
Gorghiu a mai spus că ”Consiliul Legislativ şi Consiliului Superior al Apărării Ţării au fost doua instituţii noi care se regăsesc şi în prezent în structura instituţională a statului roman. Importante şi astăzi. Legea fundamentală din 1923 punea la baza funcţionării statului român valori precum libertatea şi toleranţa. Ea garanta libertatea întrunirilor, asocierii, cea a conştiinţei, a tiparului. De asemenea, prin art. 7 se stabilea faptul că ”deosebirea de credinţe religioase şi confesiuni, de origine etnică şi de limbă, nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturile civile şi politice şi a le exercita”, a precizat preşedintele interimar al Senatului.
Potrivit Alinei Gorghiu, ”un subiect care merită amintit este cel al drepturilor acordate femeilor”.
”Aş spune că, şi din acest punct de vedere, ea a avut un indiscutabil caracter progresist. A fost enunţat cu claritate principiul ”deplinei egalităţi” între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte drepturile civile”, a arătat ea. Alina Gorghiu a menţionat că, în ceea ce priveşte drepturile politice, se introducea principiul exercitării acestora de către femei, dar după adoptarea viitoare a unei legi speciale. Totuşi, femeile nu au putut vota imediat, ci abia în 1929, doar puţine dintre ele şi numai la alegerile locale. ”Astăzi, în acest moment, în această sală, se află conducerile celor mai importante instituţii: Preşedinţie, Parlament, Executiv, CCR, Biserică, Justiţie! Pledez în faţa dumneavoastră, privind în trecut şi sperând, pentru măsuri noi şi curajoase in viitorul apropiat, în sprijinul reprezentării politice a femeilor! Mai mult ca sigur, va exista în viitor o revizuire a Constituţiei actuale, deşi este posibil să constatăm că nu modificarea ei urgentă este problema presantă a societăţii noastre, ci lipsa, în anumite etape, a disponibilităţii pentru negociere şi, de ce nu, pentru toleranţă”, a afirmat Gorghiu.
Preşedintele interimar al Senatului a continuat: ”Următoarea revizuire a Constituţiei, atunci când va veni, poate fi momentul potrivit pentru a avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societăţii, care să ţină pasul cu vremurile. Putem şi noi găsi o soluţie cum este, de exemplu, cea din primul articol al Constituţiei Republicii Franceze. Acesta cuprinde principiul ”favorizării prin lege a accesului egal” al femeilor şi bărbaţilor la mandatele electorale şi funcţiile elective, precum şi la responsabilităţile profesionale şi sociale. În această direcţie trebuie orientat în viitor şi textul constituţional românesc în măsura în care simpla enunţare a ”egalităţii de şanse” s-a dovedit a fi insuficientă”.
Alina Gorghiu s-a referit ”la o propunere pe care a făcut-o şi în anul 2013, la dezbaterea despre o posibilă revizuire a Constituţiei: reducerea vârstei de vot la 16 ani”.
”Nu putem să nu implicăm tinerii în viaţa cetăţii de vreme ce suntem în era digitalizării, a informaţiei rapide care îi ajută să îşi formeze o opinie politică! Este cea mai bună modalitate de a restabili echilibrul între generaţii într-o Europă cu o populaţie în curs de îmbătrânire. Alte ţări europene sunt angajate deja pe acest drum. Chiar anul trecut, Belgia a redus vârsta de vot la 16 ani pentru alegerile europene. La această modificare, merită să cugetăm! Acestea, dar nu numai, sunt teme pentru dezbateri pe care trebuie să avem curajul să le iniţiem la un moment dat! Societatea merge mereu înainte, lucrurile se schimbă şi la fel legile fundamentale. Să nu uităm însă niciodată că istoria ne arată că tradiţia noastră constituţională este una care reflectă un crez înalt de libertate şi democraţie!”, a spus Gorghiu în finalul discursului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
