Peste 19 milioane de cetăţeni cu drept de vot, conform celor mai recente date ale Autorităţii Electorale Permanente, sunt aşteptaţi la urne duminică, de la ora 7:00, pentru a-şi alege primarii, consilierii locali şi judeţeni şi preşedinţii de consilii judeţene, procesul de votare urmând să se desfăşoare în condiţii foarte stricte, impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19. Au fost înregistrate în total peste 250.000 de candidaturi, cele mai numeroase fiind în Iaşi, Suceava şi Timiş, unde numărul aspiranţilor la un post în administraţia locală trece de 9.000. Datele afişate de BEC duminică dimineaţă la începerea procesului de votare consemnează 18.295.485 de alegători.
Conform datelor Autorităţii Electorale Permanente, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 25 august 2020 este de 19.004.986, fiind incluşi şi cei 21.165.de tineri care împlineau 18 ani în intervalul 26.08.2020-27.09.2020, deci inclusiv în ziua votului. Datele care se regăsesc duminică pe site-ul Biroului Electoral Central care centralizează prezenţa la vot indică 18.295.485 de alegători înscrişi în listele permanente şi complementare.
Pentru alegerile de duminică au fost înfiinţate 18.794 de secţii de votare.
Au fost înregistrate 256.042 candidaturi la funcţiile de primar, consilier local, consilier judeţean, preşedinte al consiliului judeţean, primar sau consilier general. În 75 de localităţi există un singur candidat la primărie, în 400 câte doi candidaţi, în 717 câte trei candidaţi, iar în 718 câte patru candidaţi, relevă statisticile realizate de Expert Forum.
Cele mai multe candidaturi, la toate nivelurile, s-au înregistrat în judeţele Iaşi – 9373, Suceava – 9190, Timiş – 9009. În total s-au înscris în cursă 1396 de candidaţi independenţi.
În ceea ce priveşte candidaturile la primării, Bucureştiul are 18 aspiranţi la postul de primar general, fiind urmat de Constanţa (17), Timişoara (15), Suceava, Cluj Napoca şi Iaşi (14), respectiv Târgu Mureş, Deva, Brasov, Botosani şi Piteşti (13)
Procentul de femei care candidează în alegerile locale a crescut faţă de precedentele alegeri locale, cu 1.5%, de la 21.4% la 22.9%. În cazul candidaţilor la funcţiile de primar, procentul femeilor este de sub 10%,
Cine are dreptul de a alege: cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz. Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene).
Alegătorii care nu se regăsesc pe listele electorale permanente vor fi înscrişi pe listele suplimentare dacă fac dovada cu actul de identitate că au domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de votare la care s-au prezentat la vot.
Cum poate un alegător să afle la ce secţie de votare este arondat - Accesând https://registrulelectoral.ro/ şi introducând datele personale, alegătorul identifică secţia de votare la care a fost arondat şi adresa acesteia.
Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile locale
În cazul cetăţenilor români: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării. În cazul cetăţenilor Uniunii Europene: orice document valabil care le atestă identitatea. Pentru cei care nu au buletin, serviciile de evidenţa populaţiei au program li duminică, în intervalul 7:00 - 21:00.
Votarea se desfăşoară între orele 7,00 – 21,00. La ora 21:00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care, la ora 21:00, se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.
Cum se desfăşoară procedura de votare
La intrarea în secţia de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secţiei de votare actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa. După ce prezintă actul de identitate operatorului de calculator, alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară, după caz, primeşte buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT". Persoanele care nu se regăsesc în listele electorale permanente, dar pot dovedi cu actul de identitate că au domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective, vor fi înscrise în lista electorală suplimentară.
Fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean. În Bucureşti,cele patru buletine de vot sunt pentru alegerea primarului de sector, a consiliului local al sectorului, a primarului general al municipiului Bucureşti şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea "VOTAT", iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.
Măsuri sanitare impuse în contextul pandemiei de COVID-19
Ministerul Afacerilor Interne a mobilizat peste 43.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, pompieri şi lucrători de la alte structuri. Dintre aceştia, 20.243 vor fi responsabili cu menţinerea ordinii publice la cele 18.794 de secţii de votare. De asemenea, duminică, se vor organiza filtre rutiere în întreaga ţară pentru a preveni turismul electoral.
”Având în vedere amploarea activităţilor organizate pe parcursul procesului electoral, inclusiv în contextul pandemiei de COVID – 19, dispozitivul de ordine şi siguranţă publică a fost suplimentat cu efective de la alte structuri pentru a asigura îndeplinirea misiunilor în cele mai bune condiţii. O atenţie deosebită a fost acordată localităţilor în care au fost semnalate anumite riscuri în urma evaluărilor făcute de specialiştii MAI. Vă reamintesc că MAI a modificat reglementările privind acordarea vizelor de reşedinţă, iar la nivel naţional au fost derulate activităţi în teren pentru verificarea respectării condiţiilor de acordare a acestora”, a anunţat, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.
Potrivit acesteia, în ziua votului vor fi organizate filtre rutiere în întreaga ţară pentru a preveni turismul electoral.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.