Premierul Viorica Dăncilă afirmă că Uniunea Europeană poate progresa "în spiritul ideilor fondatoare ale proiectului european doar menţinând coeziunea şi depăşind decalajele între statele membre". "Ne-am propus ca la predarea mandatului să fim reconfirmaţi ca o voce puternică, un partener serios care lasă o bază solidă pentru definirea următorului capitol al construcţiei europene", spune ea. România exercită, începând de astăzi, primul său mandat la Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe fundalul unei agende europene marcate de evoluţii politice şi dosare cu un impact decisiv asupra viitorului Uniunii, dar şi în condiţiile unui climat politic intern complicat. Procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 se vor derula în timpul preşedinţiei române. Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a felicitat marţi România, cu ocazia preluării preşedinţiei Consiliului UE. ''La mulţi ani! Cele mai bune urări României cu ocazia primei sale preşedinţii a UE. Sunt încrezător că veţi reuşi şi aştept cu nerăbdare să colaborez cu dumneavoastră'', a scris Tusk pe pagina sa oficială de Twitter.
Dăncilă: 2018 a fost anul României centenare, 2019 va fi cel al României europene
"Dragi români, 2018 a fost anul României centenare, 2019 va fi cel al României europene, promotor al coeziunii între statele membre. Este esenţial ca în acest moment simbolic pentru destinul european al ţării noastre să dovedim încredere, forţă şi înţelepciune. Începând de astăzi, vom prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de şase luni. România va avea şansa, dar şi responsabilitatea de a demonstra şi valorifica potenţialul şi valenţele sale europene în efortul său de întărire a ceea ce reprezintă construcţia europeană, o Uniune a cetăţenilor, a libertăţilor, a eforturilor şi capacităţilor noastre conjugate", afirmă Dăncilă în mesajul transmis cu ocazia preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.
"Am încredere că vom contribui la menţinerea unităţii, coeziunii şi solidarităţii ca elemente fundamentale la nivel european. Moto-ul preşedinţiei noastre va fi «Coeziunea, o valoare comună europeană». Uniunea Europeană poate progresa în spiritul ideilor fondatoare ale proiectului european doar menţinând coeziunea şi depăşind decalajele între statele membre în toate formele lor de manifestare. Acesta este tonul pe care dorim să susţinem ritmul intens al lucrărilor Consiliului Uniunii Europene. Ne-am propus ca la predarea mandatului să fim reconfirmaţi ca o voce puternică, un partener serios care lasă o bază solidă pentru definirea următorului capitol al construcţiei europene", mai spune Dăncilă.
Viorica Dăncilă spune că acesta este un proiect de ţară, care trebuie să unească.
"O misiune dificilă şi deopotrivă onorantă, pe care am pregătit-o temeinic la nivelul Guvernului. Este un proiect de ţară, care trebuie să ne unească în jurul unui obiectiv comun şi în beneficiul românilor. Sunt un om al dialogului şi al consensului. Am încredere că împreună, instituţii ale statului, forţe politice şi societate civilă, ne vom coagula forţele şi vom participa constructiv pentru un mandat de succes al României", consideră ea.
Premierul spune că acesta va fi un moment de maximă vizibilitate, nu doar la nivel instituţional şi politic, ci pentru întreaga noastră societate.
Potrivit lui Dăncilă, "avem ocazia să fim văzuţi acţionând, contribuind activ la luarea deciziilor la nivel european şi să arătăm o imagine corectă despre România. Plus-valoarea românilor în această mare familie europeană constă inclusiv în spiritul dinamic şi profund pro-european, o abordare de care Europa are mare nevoie în această perioadă marcată de incertitudini, dar de o importanţă aparte pentru viitorul nostru comun. Este ocazia să arătăm deopotrivă bogăţia culturală şi intelectuală a României, a românilor, şi modul în care înţelegem cu toţii să trăim şi să ne dezvoltăm într-o Uniune Europeană a diversităţii".
"Am încredere că vom contribui la menţinerea unităţii, coeziunii şi solidarităţii ca elemente fundamentale la nivel european. Moto-ul preşedinţiei noastre va fi «Coeziunea, o valoare comună europeană». Uniunea Europeană poate progresa în spiritul ideilor fondatoare ale proiectului european doar menţinând coeziunea şi depăşind decalajele între statele membre în toate formele lor de manifestare. Acesta este tonul pe care dorim să susţinem ritmul intens al lucrărilor Consiliului Uniunii Europene. Ne-am propus ca la predarea mandatului să fim reconfirmaţi ca o voce puternică, un partener serios care lasă o bază solidă pentru definirea următorului capitol al construcţiei europene", mai spune Dăncilă.
"Cu aceste gânduri vă invit să începem cu încredere noul an, conştienţi de responsabilitatea şi oportunitatea ce ne revin. Să fim uniţi, dragi cetăţeni români şi europeni, să ne bucurăm împreună de tot ceea ce înseamnă apartenenţa noastră la uniunea Europeană. La mulţi ani tuturor!", îşi încheie premierul mesajul.
Conform Ministerului Afacerilor Externe, România îşi propune să promoveze pe parcursul mandatului său o viziune pragmatică, axată pe principiul coeziunii europene pe toate palierele: politic, economic, social. Acţionând sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană”, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene se va concentra pe identificarea de soluţii care să reflecte deopotrivă interesele statelor membre şi viziunea instituţiilor europene, răspunzând astfel idealului unei Europe solidare, unite şi puternice, precizează MAE.
Priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene sunt fundamentate pe imperativul coeziunii, declinat în cei patru piloni principali de acţiune: (1) Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; (2) Europa siguranţei; (3) Europa, actor global; (4) Europa valorilor comune.
În calitate de Preşedinţie, România va conduce lucrările Consiliului Uniunii Europene, având oportunitatea de a contribui la avansarea agendei europene, prin gestionarea cu imparţialitate a marilor dosare aflate pe agenda europeană pe durata celor şase luni de mandat: definirea viitorului buget al Uniunii Europene, funcţionarea Pieţei Unice Europene, consolidarea dimensiunii sociale a UE, agenda de securitate internă a Uniunii, lupta împotriva terorismului, gestionarea fenomenul migraţiei şi consolidarea rolului Uniunii Europene în plan global.
Calendarul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene cuprinde un număr important de reuniuni şi evenimente de nivel sau cu componentă predominant tehnică, oficiale sau informale. Alături de Summit-ul informal de la Sibiu (9 mai 2019), moment-cheie în care vor fi identificate liniile care vor ghida acţiunea Uniunii pe termen mediu, în scopul agreării viitoarei Agende Strategice a UE, numeroase evenimente informale organizate la nivel naţional vor oferi oportunitatea evidenţierii avantajelor comparative ale României şi a promovării viziunii naţionale asupra evoluţiei anumitor politici europene.
Primul eveniment al Preşedinţiei române este vizita preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, şi a Colegiului comisarilor în 10-11 ianuarie la Bucureşti, iar în 30 ianuarie va avea loc reuniunea miniştrilor Apărării din statele membre.
Inaugurarea preşedinţiei române va fi marcată, la 10 ianuarie, şi de un concert la Ateneul Român. Programul artistic va fi asigurat de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state ale Uniunii, respectiv de artişti români de recunoaştere internaţională, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael König, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii „George Enescu“. Dirijorul concertului va fi Ion Marin, în timp ce corul este coordonat de Ion Iosif Prunner.
Pornind de la cei patru piloni, Preşedinţia României la Consiliul UE va urmări asigurarea convergenţei în plan economic şi social prin promovarea avantajelor provenind din digitalizarea industriei europene, prezervarea celor patru libertăţi fundamentale ale pieţei interne, promovarea egalităţii de gen şi sprijinirea politicii de coeziune şi a politicii agricole comune. În procesul de consolidare a rolului UE în plan global, va evidenţia importanţa politicii de extindere şi a acţiunii Uniunii în vecinătate, cu un impact pozitiv în ecuaţia regională. Nu în ultimul rând, Preşedinţia României la Consiliul UE va acţiona pentru protejarea alegerilor democratice şi libere pentru Parlamentul European împotriva interferenţelor externe, inclusiv din perspectiva ultimelor mesaje de tip fake news provenite din afara spaţiului euroatlantic vizând România şi Uniunea Europeană, mai precizează MAE.
Pe parcursul celor şase luni de mandat, România va urmări prin acţiunile sale consolidarea coeziunii şi unităţii europene, ca premise ale avansării unui proiect european viabil.
Exercitarea de către România a preşedinţiei rotative a Uniunii Europene are loc într-un context politic intern complicat şi a unor relaţii tensionate cu Bruxelles-ul.
De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, în urmă cu câteva zile, că România este bine pregătită din punct de vedere tehnic, dar ”nu a înţeles sarcina” asigurării Preşedinţiei Consiliului UE. România este "bine pregătită din punct de vedere tehnic" pentru preşedinţia de şase luni, a spus Juncker pentru "Welt am Sonntag". Preşedintele Comisiei Europene a declarat totuşi că guvernul de la Bucureşti nu a înţeles încă pe deplin "ce înseamnă să prezidezi ţările UE”.
Declaraţia a fost criticată vehement de lideri şi europarlamentari PSD.
Pe de altă parte, premierul premierul Viorica Dăncilă a declarat, într-un interviu difuzat duminică seara de Antena 3, că vrea să meargă în locul preşedintelui Klaus Iohannis la Consiliul European în perioada preşedinţiei României la UE, ea reproşându-i preşedintelui şi faptul că a preluat ştafeta preşedinţiei rotative de la cancelarul austriac Sebastian Kurz. Dăncilă a spus că, dacă Iohannis nu îi cedează locul la Consiliul European, va trebui să ia măsuri, fără a da detalii.
În plus premierul şi PSD îl acuză pe preşedintele Iohannis că blochează activitatea Guvernului prin faptul că încă nu a semnat numirea noilor miniştri ai Transporturilor şi Dezvoltării Regionale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
