Ministerul Apărării Naţionale respinge „speculaţiile” apărute în spaţiul public românesc şi internaţional prin care sunt vehiculate interpretări şi scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea în privinţa proiectului de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. MApN consideră că investiţiile programate pentru modernizarea şi extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet şi complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, care va îmbunătăţi semnificativ capacităţile de operare şi de instruire ale Forţelor Aeriene Române şi ale celor aliate în consolidarea polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei.
„Manipulările din spaţiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare şi propagandă cu care Federaţia Rusă îşi susţine atacurile hibride împotriva ţărilor aliate. Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înţeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voinţa suverană a poporului român. Apartenenţa la NATO asigură libertatea şi prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanţii mai puternice pentru suveranitatea şi securitatea naţională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranităţii fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării şi securităţii, ci în toate dimensiunile”, arată Inforadar, platforma de ştiri a Ministerului Apărării Naţionale.
Potrivit sursei citate, toate evoluţiile care privesc dezvoltarea capacităţilor de descurajare şi apărare ale României, inclusiv cele care privesc forţe şi capabilităţi Aliate dislocate pe teritoriul naţional ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acţiona interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluţii concrete ale situaţiei de securitate din regiune.
„Este cât se poate de evident că apărarea şi securitatea României nu sunt ameninţate de Aliaţi şi parteneri. Suveranitatea naţională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii şi acţiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acţiuni naţionale, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cea mai puternică instituţie politico-militară cu caracter defensiv din istorie”, menţionează sursa citată.
Aceeaşi sursă precizează că realitatea pe care „propaganda rusă şi vectorii de propagare din spaţiul public românesc şi Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin dezinformare şi manipulare” este că din anii 2000 Federaţia Rusă „s-a îndepărtat tot mai agresiv” de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică.
„Respectând tradiţiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunţă agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societăţii informaţionale, mitul cetăţii asediate”, arată Inforadar, .
Potrivit aceleiaşi surse, din 2008, de când a invadat Georgia, Federaţia Rusă „a militarizat Marea Neagră”, a invadat Ucraina şi a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un „război ilegal de agresiune” împotriva unui vecin suveran.
„Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice şi libere. În paralel, Federaţia Rusă este angajată într-un set persistent de acţiuni hibride împotriva unor ţări membre NATO, UE şi a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o şantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice şi economice, dar şi cu acţiuni hibride”, menţionează Inforadar.
Aceeaşi sursă precizează că pe acest fond trebuie înţelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare şi descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România şi de Aliaţi în regiunea Mării Negre, măsuri „de natură exclusiv defensivă”, decise şi puse în executare în mod transparent şi direct proporţional cu nivelul ameninţărilor reprezentate de acţiunile agresive ale Rusiei.
„Prezenţa militarilor aliaţi în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar şi în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu şi în alte comandamente şi facilităţi de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenţei României la NATO, cât şi o expresie directă a solidarităţii Aliaţilor în faţa ameninţărilor la pacea şi securitatea regională generate de acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse.
Investiţiile în extinderea şi modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019 (HG nr. 781). Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiţia totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.
Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mişcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor şi sisteme de balizaj şi de radionavigaţie, dar va dispune şi de facilităţi administrative şi sociale, zone de tranzit şi depozitare, zone pentru mentenanţa aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire şi puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă şi drumuri interioare.
Potrivit sursei citate, la finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spaţiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forţelor Aeriene Române şi pe cel de punct nodal de referinţă pentru nevoile de tranzit şi de instruire ale forţelor aliate.
„Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacităţii de apărare a României şi a NATO drept acte de trădare naţională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfăşurate în spaţiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranităţii României şi împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică şi de slăbire a încrederii în capacitatea instituţiilor din sistemul naţional de securitate de a-şi îndeplini misiunile constituţionale şi discreditarea acţiunilor de întărire a capacităţii de apărare şi de reacţie în faţa oricăror forme de agresiune luate la nivel naţional ori împreună cu aliaţii din NATO”, mai arată Inforadar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
