Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, la reuniunea Consiliului European, că otrăvirea lui Alexei Navalnîi reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de Administraţia Prezidenţială. Şeful statului a apreciat şi voinţa poporului belarus de a lupta pentru drepturile legitime şi a subliniat că alegerile nu au fost libere şi corecte. Agenda Consiliului European „a cuprins discuţii cu privire la Piaţa Unică, politica industrială şi evoluţii în domeniul digital, precum şi teme de politică externă, respectiv situaţia din estul Mării Mediterane, relaţiile cu China, Belarus, tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi şi evoluţiile din Nagorno-Karabah. Liderii au abordat succint şi stadiul negocierilor UE - Regatul Unit asupra relaţiilor viitoare”, mai arată sursa citată.
„În contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, liderii au avut o discuţie substanţială cu privire la necesitatea menţinerii unei coordonări eficiente la nivel european în ceea ce priveşte măsurile sanitare, accesul la medicamente şi obţinerea unui vaccin cât mai rapid, prezervarea funcţionalităţii pieţei interne şi a economiilor naţionale”, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis vineri News.ro.
Evenimente
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
La dezbaterile privind Piaţa Unică, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că o piaţă internă consolidată este menită să crească autonomia strategică a Uniunii şi să reducă dependenţa faţă de terţi. În context, şeful statului a arătat că autonomia strategică implică, în primul rând, o Piaţă Unică pe deplin funcţională, fără bariere şi obstacole, cu o bază industrială solidă şi o economie digitală puternică.
„Pentru consolidarea Pieţei Unice, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea dezvoltării cât mai extinse a infrastructurii fizice şi digitale, aceste aspecte fiind esenţiale pentru creşterea nivelului de convergenţă şi coeziune între statele membre. În ceea ce priveşte tranziţia verde şi cea digitală, Preşedintele României a arătat că, dată fiind amploarea transformărilor sistemice necesare ce implică investiţii masive, este necesară oferirea de sprijin specific pentru această dublă transformare a economiilor statelor membre. În context, Preşedintele României a reafirmat sprijinul ţării noastre pentru transformarea digitală la nivel european”, conform sursei menţionate.
De asemenea, Iohannis a subliniat rolul dimensiunii sociale a Pieţei Unice pentru gestionarea evoluţiilor determinate de criza generată de pandemia de COVID -19.
În cadrul discuţiilor referitoare la Piaţa Unică, liderii europeni au transmis un mesaj ferm privind aplicarea unei politici industriale europene ambiţioase, cu obiectivul asigurării sustenabilităţii acesteia, înverzirii, competitivităţii sale globale şi rezilienţei. În acest context, Consiliul European a solicitat Comisiei să propună măsuri pentru reducerea gradului de dependenţă strategică a sectoarelor industriale europene, în special a celor mai sensibile dintre acestea, inclusiv prin diversificarea producţiei şi promovarea lanţurilor valorice, prin asigurarea de rezerve strategice şi prin promovarea producţiei şi a investiţiilor în Europa.
În ceea ce priveşte domeniul digital, liderii au evidenţiat importanţa tranziţiei digitale pentru economia europeană, pentru asigurarea suveranităţii tehnologice, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor europeni. În perioada următoare, accentul va fi pus pe dezvoltarea şi implementarea capacităţilor şi infrastructurii strategice digitale, precum şi pe promovarea la nivel internaţional a reglementărilor şi standardelor europene în materie, în perspectiva asigurării suveranităţii digitale a Uniunii.
Relaţiile cu China
Potrivit sursei menţionate, la discuţiile desprerelaţiile cu China, liderii europeni au subliniat necesitatea reechilibrării relaţiei economice şi au reiterat obiectivul finalizării, până la sfârşitul acestui an, a negocierilor pentru Acordul Cuprinzător privind Investiţiile, care să echilibreze asimetriile în ceea ce priveşte accesul pe pieţe, să contribuie la crearea unor condiţii de concurenţă echitabilă şi să stabilească angajamente semnificative faţă de dezvoltarea durabilă. Prin concluziile adoptate, Consiliul European a solicitat Chinei să îşi respecte angajamentele anterioare legate de obstacolele în calea accesului pe piaţă şi să se angajeze în negocieri privind subvenţiile industriale, desfăşurate la nivelul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Liderii europeni au încurajat China să-şi asume responsabilităţi mai ambiţioase în abordarea provocărilor globale, inclusiv în domeniul schimbărilor climatice, precum şi în sprijinul efortului multilateral ca răspuns la pandemia de COVID-19. Un aspect important este şi cel legat de îngrijorarea faţă de situaţia drepturilor omului.
În contextul acestor discuţii, preşedintele Iohannis a subliniat importanţa unei abordări pragmatice axate pe obiective clare, dialog şi cooperare, dar şi pe susţinerea fermă a principiilor şi valorilor europene.
În acest scop, Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea unor eforturi suplimentare pentru asigurarea unui nivel ridicat de ambiţie al Agendei Strategice pentru Cooperare UE-China 2025, respectiv al Acordului Cuprinzător UE-China privind investiţiile”, mai arată comunicatul.
Concluziile Consiliului: solidaritate cu Grecia şi Cipru
Referitor la Mediterana de Est, au fost adoptate Concluzii prin care liderii au reafirmat interesul strategic al Uniunii pentru un climat de securitate stabil şi dezvoltarea unei relaţii reciproc avantajoase cu Turcia, concomitent cu reiterarea deplinei solidarităţi cu Grecia şi Cipru, ale căror suveranitate şi drepturi suverane trebuie respectate.
„Şefii de stat şi de guvern au salutat recentele evoluţii menite să permită reluarea discuţiilor directe dintre Turcia şi Grecia, iar în ceea ce priveşte Cipru, au condamnat ferm violarea drepturilor sale suverane şi au solicitat Turciei să accepte invitaţia Ciprului de a se angaja în dialog cu scopul soluţionării tuturor disputelor maritime. Consiliul European a susţinut reluarea negocierilor şi a reiterat angajamentul pentru o soluţionare cuprinzătoare a problemei cipriote în cadrul ONU şi în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU”, potrivit sursei amintite.
Liderii au susţinut organizarea unei Conferinţe Multilaterale privind Mediterana de Est şi au agreat, în măsura în care eforturile constructive care vizează încetarea activităţilor ilegale la adresa Greciei şi Ciprului vor continua, lansarea unei agende politice pozitive UE-Turcia, cu accent pe modernizarea Uniunii Vamale şi facilitarea comerţului, contacte interumane, reluarea dialogului la nivel înalt şi continuarea cooperării în domeniul migraţiei. În funcţie de evoluţii, Consiliul European va reveni asupra subiectului, cel mai târziu la reuniunea sa din luna decembrie a.c., pentru a adopta deciziile ce se vor impune. Uniunea Europeană este pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a-şi apăra propriile interesele, precum şi pe cele ale statelor membre.
Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat intensele eforturi diplomatice întreprinse de preşedintele Consiliului European şi de preşedinţia germană a Consiliului UE în vederea detensionării situaţiei din Mediterana de Est, eforturi soldate cu rezultate preliminare promiţătoare în ceea ce priveşte dialogul dintre părţi.
Şeful statului „a reafirmat solidaritatea cu Grecia şi Cipru şi a salutat anunţul privind începerea discuţiilor exploratorii dintre Grecia şi Turcia, pledând pentru găsirea de soluţii, prin dialog, la situaţia actuală. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea unei abordări echilibrate şi constructive a relaţiilor UE-Turcia, precum şi oportunitatea unei cooperări extinse cu Ankara, dată fiind multitudinea temelor de interes reciproc”, conform comunicatului de presă.
Iohannis a arătat că sunt necesare susţinerea societăţii civile şi a media independente în Belarus
Consiliul European a condamnat violenţele, considerate inacceptabile, ale autorităţilor din Belarus împotriva manifestanţilor paşnici, intimidarea, arestările şi detenţiile arbitrare care au avut loc în urma alegerilor prezidenţiale, ale căror rezultate nu le recunoaşte. Liderii europeni au exprimat sprijinul deplin pentru dreptul democratic al poporului belarus de a-şi alege preşedintele prin noi alegeri, libere şi corecte, fără interferenţe externe. Liderii au cerut autorităţilor de la Minsk să pună capăt violenţelor şi represiunii, să elibereze prizonierii politici, să respecte libertatea societăţii civile şi a media şi să lanseze un dialog naţional incluziv. Consiliul European a agreat impunerea de măsuri restrictive şi a solicitat Consiliului de miniştri adoptarea fără întârziere a acestei decizii. În linie cu declaraţia Preşedinţilor României, Lituaniei şi Poloniei, Consiliul European a încurajat Comisia Europeană să pregătească un plan cuprinzător de sprijin economic pentru un Belarus democratic.
Referitor la situaţia din Belarus, Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat preocuparea profundă faţă de utilizarea disproporţionată a forţei împotriva protestatarilor paşnici, limitarea drepturilor fundamentale şi detenţiile ilegale. Preşedintele României a apreciat voinţa poporului belarus de a lupta pentru drepturile sale legitime, subliniind că alegerile nu au fost nici libere, nici corecte. În egală măsură, Preşedintele României a arătat că sunt necesare susţinerea societăţii civile şi a media independente şi a exprimat sprijinul pentru adoptarea imediată de sancţiuni substanţiale împotriva regimului de la Minsk.
Consiliul European a condamnat tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, prin folosirea unui agent chimic cu caracter militar. Liderii au solicitat Federaţiei Ruse să coopereze deplin cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice pentru asigurarea unei investigaţii internaţionale imparţiale.
Iohannis: Otrăvirea lui Alexei Navalnîi reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional
În cadrul discuţiilor, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că otrăvirea lui Alexei Navalnîi reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, susţinând demararea de îndată, de către Federaţia Rusă, a unei anchete imparţiale, ample şi transparente în vederea aducerii în faţa justiţiei a celor responsabili.
„Cu privire la conflictul din Nagorno-Karabah, Consiliul European a solicitat încetarea imediată a ostilităţilor, reafirmarea angajamentului părţilor faţă de un armistiţiu durabil şi soluţionarea paşnică a conflictului, care nu poate fi obţinută prin mijloace militare sau imixtiuni externe. Liderii europeni au subliniat că Azerbaijan şi Armenia trebuie să revină la masa negocierilor, fără precondiţii. Consiliul European şi-a reafirmat sprijinul pentru Grupul de la Minsk al OSCE şi a solicitat Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de securitate să examineze noi modalităţi de susţinere de către Uniunea Europeană a procesului de reglementare a conflictului”, mai indică sursa citată.
Preşedintele Iohannis a reiterat apelul pentru dezescaladarea conflictului şi pentru reluarea dialogului politic în vederea identificării de soluţii paşnice, conform dreptului internaţional.
De asemenea, şeful statului a exprimat sprijinul pentru activitatea Grupului de la Minsk şi a susţinut un rol mai activ al Uniunii Europene în soluţionarea crizei, conchide sursa menţionată.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
