Dezbatere privind România în PE - Popularii, liberalii şi verzii critică modificările la legile justiţiei şi Codurile penale; socialiştii au un ton rezervat. PSD şi ALDE ridică tonul. Ce a declarat la final comisarul european pe Justiţie - VIDEO

Comisarul european pe justiţie, Vera Jourova, a spus, în finalul dezbaterii din PE, că CE este apărătorul tratatelor şi evaluează situaţia statului de drept în fiecare ţară membră, exprimând îngrijorări atunci când apar „probleme de sistem”. Europarlamentarii populari, liberali şi verzi au criticat, în dezbaterea din PE, modificările la legile justiţiei şi Codurile penale din România, în timp ce socialiştii europeni au un ton rezervat. Eurodeputaţii români sunt mai vocali, PSD şi ALDE acuzând Comisia Europeană că ignoră ”abuzurile” justiţiei din România. Liderul europarlamentarilor PSD, Dan Nica, a cerut în plenul PE ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să vorbească în plen, la dezbaterea privind situaţia justiţiei din România.

„Rolul Comisiei este de a îndeplini obligaţiile de apărător al tratatului. Noi trebuie să evaluăm situaţia statului de drept în fiecare stat membru şi să exprimăm îngrijorări atunci când observăm probleme de sistem (...) Evaluăm în mod obiectiv sistemul judiciar din România, pornind de la probe şi fapte. Oferim dialog şi sprijin”, a spus Jourova în plenul PE.

Ea a subliniat: „Independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea sa de a se lupta cu coruţia în mod efectiv este o dorinţă a noastră şi strădania României de ani de zile”.

DECLARAŢII ÎN TIMPUL DEZBATERILOR

Roberta Metsola (PPE) a spus că românii îşi doresc eradicarea corupţiei, motiv pentru care au şi ieşit în stradă, iar partidele care câştigă alegerile nu au dreptul să divizeze o ţară.

Traian Ungureanu (PPE) a afirmat: "Poţi lăsa un hoţ să stabilească preţurile în magazinul din care fură? Normele europene nu spun că un guvern poate schimba legile pentru a fi scutit de ele. Prima decizie a Guvernului a modificat legi pentru infracţiunile liderilor”.

Ungureanu a subliniat însă că ideea de a lega respectarea statului de drept de fondurile europene este greşită, pentru că ar însemna pedepsirea cetăţenilor, şi nu a Guvernului.

Monica Macovei a acuzat minciunile PSD şi ALDE, iar Renate Weber a acuzat-o pe aceasta că minte.

Cristian Preda a acuzat faptul că România are ”un guvern de mâna a şaptea”, în care au fost puşi ”analfabeţi” şi oameni cu probleme penale.

În mai multe rânduri, preşedintele de şedinţă a tăiat microfonul eurodeputaţilor români, care au depăşit adesea timpul de un minut alocat fiecărui vorbitor şi au intrat în schimburi de replici.

CITEȘTE ȘI Vera Jourova, în plenul PE: Repetăm apelul pentru deschiderea dezbaterii privind legile justiţiei

Social-democratul a invocat necesitatea prezentării punctului de vedere al Guvernului român, în condiţiile în care Tudorel Toader este prezent la dezbatere.

Solicitarea sa nu a fost acceptată, fiind adus argumentul că Regulamentul prevede prezenţa premierului şi i-a fost adresată o invitaţie în acest sens Vioricăi Dăncilă, care însă nu a onorat-o.

Decizia de a dezbate în sesiune plenară situaţia justiţiei din România a fost luată în 18 ianuarie în Parlamentul European, la Conferinţa preşedinţilor, compusă din liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader se află încă de luni la Strasbourg. El a discutat cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, precum şi cu membri ai Grupului socialiştilor europeni, pe tema legilor Justiţiei şi a stadiului actual al acestora.

După întâlnirea cu socialiştii europeni, Toader s-a declarat convins că la nivel european există dezinformări pe tema legilor justiţiei şi a precizat că va continua şi miercuri întrevederile.

"Subiectele abordate în cadrul discuţiei au vizat aspecte privitoare la: parcursul legilor justiţiei şi stadiul actual al acestora, modificarea codului penal şi codului de procedură penală, precum şi ultima decizie a Curţii Constituţionale privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Privitor la legile justiţiei, ministrul justiţiei a prezentat stadiul actual şi etapele parcurse cu privire la cele trei proiecte de acte normative, legile adoptate şi soluţiile legislative constatate ca fiind neconstituţionale", a anunţat Ministerul Justiţiei după discuţiile cu Timmermans.

În ceea ce priveşte Codul penal şi Codul de procedură penală, ministrul Justiţiei "a prezentat modificările constând în transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale şi a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, precum şi modificările pentru punerea în acord a dispoziţiilor din coduri cu Decizii ale Curţii Constituţionale a României".

Europarlamentarul Siegfried Mureşan spunea că "este un semnal clar că încercările PSD şi ALDE de a controla şi slăbi justiţia nu trec neobservate, iar faptul că Parlamentul European a decis să dezbată chiar în a doua sesiune plenară din acest an situaţia justiţiei din România arată îngrijorarea serioasă existentă la nivelul Uniunii Europene faţă de încercările de slăbire a sistemului de justiţie din România".

Mişcarea civică Iniţiativa România a anunţat luni că a trimis tuturor europarlamentarilor, dar şi Comisiei Europene un raport privind evenimentele care au avut loc în România în ultimul an, în perspectiva dezbaterii care urmează să aibă loc miercuri în PE în legătură cu situaţia statului de drept din ţara noastră.

Iniţiativa România le solicită europarlamentarilor să ceară Comisarului pentru justiţie, Věra Jourova, şi Comisiei Europene sesizarea Comisiei de la Veneţia pentru o opinie privind compatibilitatea pachetului de reforme adoptate sau propuse de autorităţile din România cu standardele statului de drept. De asemenea, să ceară autorităţilor române ”să înceteze imediat adoptarea modificărilor legislative sau să o amâne până la momentul în care Comisia de la Veneţia va exprima o opinie juridică în legătură cu acestea”. Mişcarea le mai solicită europarlamentarilor să ceară Comisiei Europene să accelereze crearea unui mecanism pentru monitorizarea respectării de către statele membre a principiilor fundamentale ale statului de drept şi a independenţei justiţiei.

În 24 ianuarie, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi Frans Timmermans, au dat publicităţii o declaraţie comună în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România şi subliniază că CE avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legilor justiţiei.

”Urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficace corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, se arată în declaraţie.

Juncker şi Timmermans amintesc că o condiţie esenţială pentru a putea renunţa treptat la mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.

În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală a procesului legislativ privind legile justiţiei şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările desfăşurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin mecanismul de cooperare şi de verificare. Poziţia Comisiei a fost susţinută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017, se arată în declaraţie.

De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a avertizat în 31 ianuarie, în conferinţa comună cu preşedintele Klaus Iohannis, care s-a aflat la Bruxelles, că, dacă legile justiţiei rămân aşa cum le-a votat Parlamentul, discuţiile privind renunţarea la MCV şi intrarea în spaţiul Schengen ”se vor pune în alţi termeni”. ”Dacă legile din România rămân aşa cum au fost adoptate de Parlament, discuţiile despre MCV şi despre aderarea la Schengen se vor pune în alţi termeni. Şi aşteptăm deciziile Curţii Constituţionale şi, dacă totul decurge cum trebuie, trebuie să asigurăm României locul ei în spaţiul Schengen, pentru că românii nu merită să fie trataţia ca cetăţeni de mâna a doua. România şi românii sunt în centrul vieţii europene şi voi face toate eforturile pentru a-mi îndeplini acest scop, pe atât de repede pe cât ne va permite legislaţia din România”, a spus Juncker.

De asemenea, Juncker a spus că România a făcut progrese remarcabile în privinţa statului de drept, iar CE nu va accepta ca România să facă paşi înapoi privind statul de drept. 

Liderii Coaliţiei PSD ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au răspuns preşedintelui şi prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene printr-o scrisoare în care explică faptul că dezbaterea legilor justiţiei s-a făcut transparent, cu implicarea tuturor participanţilor la actul de justiţie, şi îşi exprimă ”îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterilor”. 

Ei au susţinut că oficialii europeni sunt dezinformaţi, prin "minciuni" transmise la Bruxelles de către Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

Curtea Constituţională a decis că Legea privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor conţine dispoziţii neconstituţionale şi cere redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, dar şi a gravei neglijenţe. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat că în ceea ce priveşte prevederile referitoare la atribuţiile preşedintelui României în numirea şefilor parchetelor au fost admise obiecţii care privesc "mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între CSM şi preşedintele României”.

De asemenea, CCR a declarat neconstituţionale prevederi din Legea privind organizarea judecătorească.

În ceea ce priveşte sesizările asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, decizia a fost amânată de CCR pentru 13 februarie.

Articolele din legile justiţiei declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională vor fi modificate în Parlament foarte repede, a declarat, duminică, liderul PSD, Liviu Dragnea.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.