Ambasadorul Rusiei în România, Oleg Malginov, aflat la final de mandat, a declarat, într-un interviu la Digi 24, că este greşită formularea că ”Rusia se apropie de NATO”, situaţia fiind inversă, el precizând că toată lumea ştia care sunt îngrijorările încă de la momentul la care s-a discutat despre realizarea scutului antirachetă. ”Sunt sigur că oamenii serioşi de aici înţeleg că acest gen de dezvoltare a unui sistem strategic va «costa» anumite contramăsuri”, spune diplomatul rus.
Malginov spune că, atunci când a venit la Bucureşti, scopul său a fost să pună pe primul loc cooperarea, pe baze economice, culturale, umanitare, politice, şi pe aceste baze să se dezvolte o cooperare coerentă între cele două ţări, la care să fie adăugate şi chestiunile sensibile: istorice, politici practice, strategice şi aşa mai departe.
”Nu am reuşit să schimbăm aceste lucruri şi aceasta rămâne o sarcină de îndeplinit pentru succesorul meu şi politicienii din ambele ţări”, adaugă diplomatul în interviul de la Digi 24.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
El spune că foarte complicat a fost ca în ultimii doi ani şi jumătate să nu se producă degradarea completă a relaţiilor bilaterale.
”A existat pericolul că s-ar putea opri tot. Pentru că de exemplu aici, sunt ambasador în România, a existat un grup destul de mare de oameni influenţi care au încercat să impună tăierea completă a relaţiilor dintre România şi Federaţia Rusă. A fost complicat, dar am reuşit să păstrăm anumite canale de comunicare. Avem relaţii între ministerele noastre de externe, avem relaţii între organizaţii ale societăţii civile, între universităţi, între comunităţile ştiinţifice şi aşa mai departe. Aceste canale de comunicare şi această structură a relaţiilor rămâne şi sper că va rămâne şi în viitor. De asemenea, complicată a fost şi percepţia mea personală. La început am avut foarte mulţi parteneri, să spun oameni care considerau pot deveni partenerii mei, ai noştri (n.r. ai Rusiei) şi aşa mai departe. Dar când au venit vremurile grele, o parte dintre ei au dispărut”, afirmă ambasadorul Rusiei.
Oleg Malginov subliniază că, atunci când relaţiile dintre România, Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă au fost puse în pericol, cei care îşi spuneau parteneri ai Federaţiei Ruse au dispărut brusc: ”Şi-au schimbat părerile, au început să spună nu, din primul moment am crezut altceva etc”.
El precizează că, pe de altă parte, ”oamenii care sunt critici, dar sunt serioşi, foarte inteligenţi, au rămas parteneri, în sensul bun, diplomatic al cuvântului”.
”Nu înseamnă că sunt de acord cu noi, dar spun şi fac astfel încât relaţiile să fie păstrate. În vremuri grele diplomaţia este instrumentul cu ajutorul căruia se păstrează relaţiile. Asta arată adevărata valoare a oamenilor, lucru ceva foarte complicat. Un alt lucru dificil a fost să lucrez cu un număr variat de oameni. Sunt un om bătrân, dar impresia mea este că în profesia mea şi în profesii apropiate de diplomaţie, sunt prea mulţi neprofesionişti, oameni care nu înţeleg ce este diplomaţia. Şi să lucrez cu neprofesionişti este destul de complicat, indiferent că vorbesc despre români sau o parte dintre colegii mei străini, din alte ambasade”, adaugă ambasadorul.
Diplomatul mai arată că îl ultimii ani ”s-au pierdut oportunităţi” în relaţiile bilaterale.
”Lucrez aici, de aceea privesc situaţia din punctul de vedere al Bucureştiului. Am fi putut face mai mult. Eu am încercat să îmbunătăţesc aceste relaţii şi am spus de la început că trebuie să ne dezvoltăm pe baze economice. Un lucru important a fost deschiderea Centrului Cultural Rus la Bucureşti, care chiar a devenit un element important al vieţii culturale din capitală”, adaugă el.
În ceea ce priveşte Marea Neagră şi Alianţa Nord-Atlantică, Oleg Malginov declară: ”Citesc despre faptul că Rusia se apropie de NATO, dar acest lucru este greşit. NATO se mută înspre Federaţia Rusă. Acum 30 de ani era doar un stat NATO la Marea Neagră, Turcia. Acum sunt 3 state NATO şi URSS nu mai există. Se schimbă...”.
”Nu pun la îndoială deciziile suverane ale statelor. Spun doar că «Rusia se apropie de NATO» este puţin greşit din punct de vedere geografic. Rusia este stabilă, NATO se mută. Aceasta este problema”, subliniază ambasadorul rus.
El menţionează că autorităţile din România au luat decizia să intre în NATO şi Rusia a discutat cu SUA despre problemele care pot să apară din cauza dezvoltării acestui scut.
”S-a discutat înainte. Apoi autorităţile din România au decis să fie făcut în Deveselu şi discuţiile au fost foarte active la acea vreme, toată lumea ştia care sunt îngrijorările, că trebuie să ajungem la o înţelegere altfel, anumiţi paşi vor fi făcuţi ca să contrabalansăm această violare a echităţii dintre ţări”, avertizează Malginov.
”Când am venit aici în 2012 una dintre primele întrebări a fost, ok, ne-am decis să facem scutul la Deveselu, care vor fi reacţiile? Chiar şi în presă, opinia publică din România a înţeles că vor fi reacţii, pentru că mă întrebau pe mine care vor fi acestea. Deci, în cele din urmă, baza a fost construită, a devenit operaţională şi s-a spus că va fi o reacţie. Şi că va fi făcută de militarii care ştiu cum şi ce trebuie făcut. A fost un răspuns transparent şi discret al preşedintelui, care spunea că da, am avertizat acum 15 ani că vom lua anumite contramăsuri. Nu a fost o ameninţare. Nu ştiu de ce, dar sunt sigur că oamenii serioşi de aici înţeleg că acest gen de dezvoltare a unui sistem strategic va «costa» anumite contramăsuri. Şi am discutat chiar cu o parte dintre militari, neoficial, că poate aceasta este o decizie informală că România nu a vrut să fie doar un «consumator» de securitate, ci şi un contribuabil la securitatea NATO. Şi cum putea să contribuie? Bani, nu sunt prea mulţi, arme, nu sunt prea multe, deci, cu ajutorul teritoriului. Aceasta a fost contribuţia. Luaţi teritoriul, oamenii încă mai locuiesc acolo, dar trebuie ceva sacrificat”, explică diplomatul rus.
Întrebat despre măsurile care vor fi luate de Rusia, ambasadorul declară: ”Nu ştiu, nu sunt un specialist în măsurile împotriva unui scut antirachetă, dar preşedintele a spus că anumite măsuri vor fi dezvoltate, dar suntem în continuare deschişi discuţiilor cu NATO şi SUA. Pentru că Deveselu este doar un element al unui sistem mai mare şi acum mulţi oameni, politicieni chiar şi de aici din România, spun că acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei, dar este. Trebuie să facem ceva să balansăm situaţia”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
