Un caz complex de trafic de migranţi, în care inculpatul SA a fost condamnat la 3 ani de închisoare, atrage atenţia asupra unor posibile deficienţe în sistemul judiciar. Rechizitoriul din 8 decembrie 2022 îl acuză pe inculpat de transportul a 20 de cetăţeni din Bangladesh, ascunşi într-un autovehicul, cu intenţia trecerii frauduloase a frontierei româno-maghiare.
Prima instanţă, l-a condamnat pe dl SA la pedeapsa închisorii de 3 ani cu executare. Apelul formulat de apărare ridică mai multe probleme de legalitate şi temeinicie, punând sub semnul întrebării echitatea procesului, iar instanţa de apel confirmă apărările noastre şi trimite cauza spre rejudecare.
Principalele aspecte invocate de apărare:
- Nemotivarea hotărârii judecătoreşti:
- Sentinţa instanţei de fond este bazată integral pe rechizitoriu, preluându-i concluziile şi erorile materiale, fără a include o analiză proprie a probelor sau a apărărilor invocate de inculpaţi.
- Lipsa unei motivări clare încalcă dreptul la un proces echitabil şi împiedică un control judiciar real în apel.
- Nelegalitatea procedurilor în primă instanţă. Încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privit în componenta principiilor nemijlocirii şi contradictorialităţii
- Instanţa nu a audiat martorii-cheie (cei 20 de cetăţeni din Bangladesh) în faza de judecată, deşi reaudierea acestora fusese admisă. Declaraţiile din faza de urmărire penală, care au stat la baza condamnării, au fost obţinute fără participarea avocaţilor inculpaţilor, iar persoanele au fost audiate în calitate de suspect la acel moment şi nu în calitate de martor.
- S-a formulat o cerere de comisie rogatorie internaţională, prin care se solicita localizarea şi audierea martorilor în ţările lor de origine (Bangladesh, Siria, Somalia), cerere care a fost ignorată complet de instanţă şi nu s-a pronunţat pe aceasta.
- Instanţa nu a făcut demersuri pentru a constata imposibilitatea audierii martorilor şi la ultimul termen de judecată notează că nu s-au contestat probele de către inculpat, deşi la dosarul cauzei erau 2 cereri în probaţiune, dintre care una era admisă deja de instanţă.
- Dubiile asupra temeiniciei probelor:
- Declaraţiile martorilor utilizate ca probe principale sunt identice, ceea ce ridică suspiciuni privind credibilitatea acestora.
- Martorii au fost iniţial audiaţi ca suspecţi, fără obligaţia de a spune adevărul şi fără asistenţă juridică.
- La audierea iniţială a persoanelor în calitate de suspect, clientul nostru nu a avut posibilitatea de a asista prin apărători, deoarece el încă nu avea calitatea de suspect în cauză.
- Nu există probe directe care să ateste că inculpatul cunoştea statutul de imigranţi ilegali al persoanelor transportate sau că ar fi beneficiat financiar de pe urma activităţii.
- Percheziţiile informatice realizate asupra telefoanelor inculpaţilor nu au relevat niciun indiciu care să dovedească intenţia acestora de a comite infracţiunea.
- Instanţa nu a analizat contextul vulnerabil al martorilor sau posibila influenţare a acestora în cursul urmăririi penale, in contextul în care persoanele proveneau din Bangladesh şi nu cunoşteau limba română.
Astfel, am solicitat Curţii de Apel Oradea să admită apelul şi să dispună:
- În principal, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare a cauzei, având în vedere încălcarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil al persoanei acuzate.
- În subsidiar, achitarea inculpatului, pe motivul lipsei unor probe clare şi concludente care să demonstreze vinovăţia sa dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Soluţia Curţii de Apel Oradea:
Curtea de Apel a admis apelurile formulate de noi, a desfiinţat hotărârea primei instanţe şi a trimis cauza spre rejudecare, reţinând în motivare următoarele:
Curtea a subliniat că instanţa de judecată are obligaţia de a motiva în fapt şi în drept hotărârea pronunţată, demonstrând prin raţionamente juridice clare şi argumente logice temeinicia soluţiei adoptate. Aceasta implică atât analiza sub toate aspectele faptei reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, cât şi evaluarea apărărilor acestuia. Instanţa trebuie să expună raţionamentul juridic prin care a înlăturat apărările inculpatului şi a concluzionat că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. 2 din Codul de procedură penală. Motivarea hotărârii judecătoreşti are rolul de a înlătura orice discreţionarism în administrarea justiţiei, oferind părţilor posibilitatea de a înţelege temeinicia soluţiei şi instanţei de control judiciar elementele necesare pentru a verifica legalitatea acesteia.
Curtea a citat un principiu fundamental din jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care afirmă că simpla enunţare a unei concluzii nu constituie o motivare, ci aceasta trebuie să se bazeze pe date concrete şi argumente logice. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că motivarea unei hotărâri face parte integrantă din dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, atribuind instanţei obligaţia de a efectua o examinare efectivă a motivelor şi probelor părţilor.
În analiza hotărârii apelate, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a prezentat un raţionament juridic propriu, limitându-se la reproducerea ad litteram a rechizitoriului, cu toate erorile materiale existente. Aceasta a afectat grav evaluarea efectivă a cauzei, deoarece nu a existat o analiză a probatoriilor administrate pe parcursul urmăririi penale şi nu s-a ţinut cont de apărările inculpaţilor. În acest context, Curtea a subliniat importanţa unei analize temeinice a probelor administrate, în special din perspectiva fiabilităţii acestora. Instanţa de fond nu a realizat o evaluare adecvată a fiabilităţii probelor, mai ales în ceea ce priveşte declaraţiile imigranţilor, care aveau un rol esenţial în stabilirea situaţiei de fapt. Deşi procurorul şi instanţa au acceptat administrarea unor probe contestate de apărare, precum reaudierea imigranţilor, instanţa de fond nu a evaluat fiabilitatea acestora în contextul apărării inculpaţilor. Acesta a fost un punct esenţial, având în vedere că inculpaţii au susţinut constant că declaraţiile imigranţilor erau eronate sau incomplete.
Mai mult, hotărârea instanţei de fond a fost criticată pentru că nu a ţinut cont de cererea inculpaţilor de a comite o comisie rogatorie internaţională pentru localizarea şi reaudierea imigranţilor, cerere ce ar fi contribuit la evaluarea corectă a fiabilităţii probelor. Omisiunea evaluării fiabilităţii probelor a condus la o decizie ce risca să pună sub semnul întrebării corectitudinea soluţiei adoptate, lăsând deschisă posibilitatea ca dreptul inculpaţilor la apărare să fi fost încălcat.
Curtea a remarcat contradictorialitatea între modul în care s-a desfăşurat procedura de judecată, inclusiv admiterea unor cereri in probaţiune, şi consideraţiile hotărârii instanţei de fond. Instanţa de fond nu a ţinut cont de cererea inculpaţilor de a realiza o comisie rogatorie internaţională pentru localizarea şi reaudierea imigranţilor, omisiune care afectează dreptul inculpaţilor la apărare şi echitatea procedurii.
Curtea a evidenţiat mai multe deficienţe procedurale care sugerează că instanţa de fond nu a realizat o judecată efectivă a cauzei, omisiunile fiind incompatibile cu exigenţele unui proces echitabil. Aceste deficienţe nu pot fi corectate în apel, întrucât apelul este o cale de atac destinat să verifice legalitatea şi temeinicia hotărârii, nu să înlocuiască analiza propriu-zisă a probatoriilor de către instanţa de fond.
Astfel, Curtea a decis desfiinţarea sentinţei şi retrimiterea cauzei spre rejudecare, subliniind importanţa respectării dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la dublu grad de jurisdicţie în materie penală, conform CEDO.
Concluzii: Un caz emblematic pentru echitatea procesuală
Acest dosar scoate în evidenţă necesitatea respectării garanţiilor procesuale fundamentale şi a unei analize riguroase a probelor în procesele penale. Decizia Curţii de Apel Oradea poate deveni un precedent important pentru aplicarea corectă a legislaţiei şi garantarea drepturilor fundamentale ale inculpaţilor, contribuind la creşterea transparenţei şi echităţii în sistemul judiciar.
Persoana acuzată a fost asistată de o echipă de avocaţi asociaţi ai Highline LHB Law Firm formată din av. Claudiu Beinşan şi av. Oana Dumitrescu Lup.
(Un material realizat in parteneriat cu Avocat.ro)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
