Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalităţii în ţara noastră, potrivit Profilului de ţară din 2021 al Comisiei Europene. „România este o ţară încadrată în zona roşie de risc cardiovascular”, atrage atenţia dr. Florin Purcărea, medic primar cardiolog în cadrul Spitalului MedLife AngioLife Bucureşti şi în cadrul Hyperclinicilor MedLife Galaţi, respectiv Brăila, nevoit să rezolve deseori prin cardiologie clinică şi intervenţională cazuri grave ce ar putea fi prevenite.
Aproape două treimi din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional sunt cauzate de afecţiuni cardiovasculare. Cele mai frecvent întâlnite boli în practica clinică zilnică a unui cardiolog sunt: hipertensiunea arterială, boală coronariană, insuficienţa cardiacă, fibrilaţia atrială şi bolile degenerative ale valvelor cardiace, în special stenoza valvulară aortică.
„Trendul actual arată, din păcate, o creştere a incidenţei bolilor de inimă din cauza expunerii la factori de risc cardiovascular a unui procent din ce în ce mai mare din populaţie. Aceşti factori de risc cardiovascular sunt fumatul, sedentarismul, alimentaţia nesănătoasă, obezitatea asociată cu diabetul zaharat (o boală care a explodat în ultimul deceniu), iar datele pentru următorii 10 ani nu sunt deloc încurajatoare”, a precizat dr. Florin Purcărea, cardiolog clinician şi intervenţionist. Mulţi dintre pacienţii care se prezintă în cabinetul său pentru evaluare clinică cardiologică ajung să fie trataţi intervenţional.
Cardiologie din pasiune
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Dr. Florin Purcărea a urmat cariera de medic atras fiind de ştiinţele naturale: „Eram pasionat de biologie încă de mic. A devenit într-un fel natural să urmez Medicina. Am ales cardiologia, care m-a fascinat încă din primii ani ai facultăţii, după ce am urmat cursurile de anatomie şi fiziologie”, a povestit medicul care ulterior s-a îndreptat şi spre cardiologie intervenţională, o subspecialitate a cardiologiei în care se utilizează tehnici specializate pentru diagnosticarea şi tratarea bolilor coronariene, vasculare periferice, respectiv structurale ale inimii, inclusiv defectelor cardiace congenitale.
„Cardiologia intervenţională a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimii ani, atât în ceea ce priveşte rezolvarea patologiei coronariene care afectează vasele inimii, cât şi în rezolvarea bolilor structurale cardiace prin implantarea de proteze valvulare în special la nivelul valvei aortice, cunoscută sub denumirea de TAVI (transaortic valve implantation). Colegii supraspecializaţi în electrofiziologie aplică tehnici de cardiologie intervenţională prin efectuarea de ablaţii, rezolvând astfel cazuri de aritmii severe sau implantarea de cardiostimulatoare şi defibrilatoare speciale, mai ales în caz de insuficienţă cardiacă severă, prevenind astfel de moarte subită cardiacă”, a spus dr. Florin Purcărea.
Cardiologii intervenţionişti nu efectuează operaţii tradiţionale pe inimă, dar aplică tratamente specifice minim invazive, prin introducerea unor catetere speciale prin abord vascular pentru tratamentul afecţiunilor cardiace. Ei pot să implanteze stenturi în arterele înfundate, pentru a permite sângelui să curgă normal, pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral sau atac de cord, pentru a repara defecte cardiace congenitale, trata afecţiuni ale valvelor cardiace sau pentru a monta dispozitive speciale care ajută inima sa funcţioneze în parametrii normali (pace-maker, defibrilator cardiac implantabil).
Afecţiuni care pot fi tratate prin cardiologie intervenţională
Dr. Florin Purcărea susţine că boala coronariană, suferinţa arterelor care aduc sânge oxigenat pentru hrănirea muşchiului inimii, este cea mai frecventă patologie, fie că vorbim de sindroame coronariene cronice, fie de sindroame coronariene acute, precum infarctul miocardic acut. Sunt mai multe afecţiuni care pot fi tratate intervenţional: bolile coronariene, inclusiv infarctul miocardic, aritmiile, insuficienţa cardiacă, cardiomiopatiile, bolile valvelor inimii, defectele cardiace congenitale, însă multe dintre acestea ar putea fi prevenite.
„Cauza principală a cardiopatiei ischemice este ateroscleroza, o inflamaţie cronică a peretelui arterial care poate evolua către complicaţii grave precum infarctul miocardic acut. Prevenţia primară este foarte importantă prin corectarea factorilor de risc cardiovascular: fumatul, obezitatea, dislipidemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială. De foarte multe ori această boală este asimptomatică şi se poate manifesta brusc, inclusiv prin moarte subită cardiacă. De aceea, recomand controale cardiologice de rutină la aceşti pacienţi cu factori de risc cardiovascular, chiar dacă sunt într-o stare de sănătate aparentă, fără simptome”, a subliniat cardiologul.
La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct miocardic
Infarctul miocardic, cunoscut şi sub numele de atac de cord, este una din principalele cauze de deces în România. La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct miocardic, arată Fundaţia Română a Inimii, care precizează că 80% dintre bolile cardiovasculare sunt prevenibile prin dietă, sport, renunţarea la fumat şi urmarea întocmai a tratamentului prescris de către medic. Şi dacă totuşi s-a produs infarctul miocardic acut (IMA), pacientul are şanse majore de a fi salvat dacă este recunoscut la timp şi ajunge la spital. De-a lungul carierei sale, dr. Purcărea a avut mai multe cazuri cu IMA:
„Cel mai provocator caz de infarct miocardic pe care l-am rezolvat a fost al unei tinere în vârstă de 19 ani, diagnosticată cu IMA în contextul consumului de cocaină. Vasele inimii erau blocate de spasmul arterelor indus de către această substanţă, iar rezolvarea a fost prin injectarea direct în arterele inimii a nitroglicerinei o substanţă vasodilatatoare, fără a avea nevoie de implantarea unor stenturi. Din păcate, muşchiul inimii a avut foarte mult de suferit, iar în urma acestui infarct au rămas sechele importante cu tulburare de contractilitate ireversibilă severă, transformând pacienta într-un bolnav cronic cu insuficienţă cardiacă şi tratament cronic complex de la o vârstă atât de fragedă”, a povestit medicul.
În opinia cardiologului, pacienţii în vârstă de 30-40 ani care sunt diagnosticaţi cu infarct miocardic acut nu mai sunt cazuri izolate faţă de acum 10-15 ani. „Factorii de risc cardiovascular asociaţi unui stil de viaţă nesănătos (alimentaţie nepotrivită, fumat excesiv, obezitate, stres, diabet zaharat etc.) sunt responsabili de această incidenţă a infarctului miocardic la o vârstă din ce în ce mai scăzută. Cel mai tânăr pacient pe care l-am avut cu infarct miocardic a fost pacienta în vârstă de 19 ani, iar cel mai în vârstă de 95 ani”, a explicat cardiologul.
La bătrâni este mai frecvent un anumit tip de infarct miocardic din cauza unei afectări difuze, severe a tuturor vaselor inimii, diferit ca mecanism faţă de infarctul ce apare la tineri, aceştia având cel mai frecvent mecanism formarea unui cheag de sânge prin tromboză acută la nivelul unei plăci de aterom inflamate pe unul dintre vasele inimii.
Ce ar trebui să ştie pacienţii cu IMA
Infarctul miocardic este o urgenţă, de aceea trebuie acţionat rapid. Aria de infarct (muşchi cardiac care moare) se extinde cu fiecare minut care trece, motiv pentru care este esenţial ca persoana să ajungă la spital în primele 12 ore, dar de preferat în primele 4-6 ore!
„Pacientul trebuie să cunoască simptomele unui infarct miocardic acut. Debutul unei dureri în zona toracelui sub formă de apăsare, presiune, constricţie severă iradiată către umeri şi gât, însoţită de transpiraţii, agitaţie psihomotorie, senzaţie de greaţă şi vărsături, sufocare uneori cu senzaţie de moarte iminentă sunt simptome care, dacă apar, necesită obligatoriu apelul către serviciul de urgenţă 112, mai ales la pacienţii cunoscuţi cu factori de risc cardiovascular sau boli cardiovasculare. Cu cât este mai rapid diagnosticat şi tratat infarctul miocardic acut, cu atât mai mult se reduce riscul de complicaţii severe, inclusiv cel de mortalitate”, a subliniat dr. Purcărea.
Există protocoale clare de tratament în cazul unui pacient cu infarct miocardic acut, iar medicii buni ştiu ce au de făcut: „În România este implementat un program naţional care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Aceste cazuri sunt complexe, necesită o acţiune rapidă de diagnostic, transport şi tratament pentru a reduce cât mai mult posibil riscul de complicaţii secundare”, a completat cardiologul intervenţionist.
În cazul pacienţilor care deja au trecut printr-un IMA, se recomandă prevenţia secundară prin corectarea factorilor de risc care au contribuit la producerea primului eveniment: renunţarea la fumat, includerea într-un program de recuperare cardiovasculară, scăderea în greutate prin consiliere nutriţională, respectarea tratamentului afecţiunilor asociate, precum hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat, astfel încât să se atingă anumite obiective terapeutice pe care medicul cardiolog le urmăreşte în evoluţia clinică a pacientului.
„Nu trebuie uitat faptul că, odată produs primul infarct miocardic, riscul de recurenţă este unul crescut la pacienţii care nu îşi modifică stilul de viaţă nesănătos, nu îşi administrează tratamentul şi nu menţin contactul permanent cu medicul de familie şi cu medicul cardiolog”, a avertizat dr. Florin Purcărea. Dacă nu aţi suferit un infarct miocardic, dar aţi fost diagnosticat cu diabet zaharat, hipertensiune arterială sau dislipidemie, urmaţi sfatul medicului pentru atingerea şi menţinerea obiectivelor terapeutice stabilite în timpul vizitei. Astfel veţi putea preveni un infarct miocardic!
„Nu fumaţi, faceţi mişcare zilnic, menţineţi greutatea normală, adoptaţi obiceiuri alimentare sănătoase cu consum crescut de fructe, legume, fibre solubile, proteine din zer, peşte şi fructe de mare, evitaţi consumul de carne roşie şi lactate integrale care au conţinut crescut de grăsimi saturate, iar, dacă aveţi în familie fraţi sau părinţi care au suferit un infarct miocardic acut la vârste tinere, menţineţi contactul cu medicul de familie şi medicul cardiolog pentru teste suplimentare”, sunt sfaturile dr. Florin Purcărea, care, în cazul fiecărui pacient care-i vine la cabinet, încearcă să-i înţeleagă suferinţa şi cauzele care au dus la apariţia bolii.
„Răspund prompt la orice solicitare din partea pacienţilor mei şi încerc să fiu cât mai aproape de ei. Şi nu doar în cabinet, astfel că majoritatea celor cu afecţiuni severe au contactul meu permanent. Au fost unele momente în care eu am fost pacient şi cu siguranţă voi mai avea acest rol în viitor. Am cunoscut nevoia de a fi ascultat, de a fi ajutat şi tratat în calitate de pacient. Astfel, pot înţelege nevoile pacienţilor mei şi fac tot posibilul să îi ascult, să îi ajut şi să tratăm împreună boala prin care trec”.
***
Surse:
https://health.ec.europa.eu/system/files/2022-01/2021_chp_romania_romanian.pdf
https://www.facebook.com/FundatiaInimii
***
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
