Călin Popescu Tăriceanu a declarat, la ieşirea de la DNA Braşov, unde a fost citat ca martor în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa şi a 47 de hectare în pădurea Snagov, în care sunt arestaţi la domiciliu Remus Truică şi Prinţul Paul, că şi-a făcut datoria şi a răspuns întrebărilor procurorilor.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a ieşit după o oră şi jumătate de la DNA Braşov, unde fusese citat ca martor în dosarul lui Remus Truică.
"Am fost citat ca martor, mi-am făcut datoria şi m-am prezentat. Am răspuns întrebărilor procurorilor, dar la acest moment nu fac niciun fel de declaraţie legată de acest dosar", a declarat Tăriceanu la ieşirea de la DNA.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
El s-a suit apoi în maşină şi a plecat împreună cu avocatul său.
La audierile de vineri de la DNA Braşov a fost prezent şi avocatul lui Remus Truică, Bogdan Cimbru, de la Baroul Bucureşti, care a declarat că Tăriceanu a făcut declaraţii despre anumite evenimente pe care le-a observat în perioada 2007 - 2009.
"A fost vorba despre o declaraţie simplă, cu întrebări punctuale şi cu răspunsuri de bună credinţă în opinia mea. Având în vedere prejudiciul de imagine suferit de Remus Truică în ultima perioadă, preferăm să nu facem alte declaraţii în acest moment", a afirmat Bogdan Cimbru.
Întrebat de jurnalişţti dacă crede că procurorii i-ar putea schimba calitatea lui Călin Popescu Tăriceanu în acest dosar, avocatul lui Remus Truică a răspuns că acest lucru este puţin probabil.
Totodată, chestionat dacă întrebările procurorilor au avut legătură cu activitatea de premier a lui Tăriceanu, avocatul lui Truică a răspuns scurt: "Tangenţial".
La întrebări ale jurnaliştilor referitoare la modul în care s-au cunoscut şi dacă s-au cunoscut cei doi, dar şi dacă au avut afaceri împreună, avocatul nu a răspuns.
Tăriceanu a venit, vineri, ăn jurul orei 11.30, la DNA Braşov, însoţit de către avocatul său, şi a intrat în sediul instituţiei fără a face niciun fel de declaraţii.
În 3 martie, procurorii DNA Braşov au anunţat că au dispus extinderea anchetei în dosarul vizând retrocedarea nelegală a Fermei Băneasa şi faţă de fapte legate de retrocedarea nelegală a unei suprafeţe de 47 de hectare de pădure situată în localitatea Snagov. Astfel, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Remus Truică, pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare a banilor, şi faţă de Paul Philippe al României, pentru complicitate la abuz în serviciu. Cei doi sunt arestaţi la domiciliu din luna decembrie a anului 2015.
În dosarul extins al retrocedărilor ilegale mai sunt cercetaţi avocatul Robert Roşu, Dan Andronic, Claudiu Mateescu, Marius Marcovici, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, Apostol Muşat, primar în Snagov la momentul comiterii faptelor, Nicolae Jecu, prefect în Snagov la momentul comiterii faptelor, Nicolae Dima, secretar în Primăria Snagov, dar şi Teodor Chiriac, director tehnic la Direcţia Silvică Ilfov.
În acelaşi dosar, sunt cercetaţi şi oamenii de afaceri israelieni Shevez Shimon, Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Agavi Moshe.
În decembrie 2015, procurorii DNA - Serviciul Teritorial Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Silberstein Tal pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi complicitate la spălarea banilor, faţă de Shimon Shevez şi Benjamin Steinmetz pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălarea banilor şi faţă de Agavi Moshe pentru aderare la un grup infracţional organizat în dosarul privind retrocedarea nelegală a Fermei Băneasa şi a 47 de hectare de pădure în localitatea Snagov.
Potrivit procurorilor, începând cu luna noiembrie 2006, Remus Truică, împreună cu Tal Silberstein, Shimon Shevez, Benjamin „Benny“ Steinmetz, Moshe Agavi (care a aderat ulterior) şi alte persoane, au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de către Prinţul Paul Al României, prin oferirea de bani sau bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor sau instituţiilor care deţineau aceste proprietăţi, instigarea şi complicitatea acestor persoane la abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare şi prin traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici, se arată în ordonanţa de punere în mişcare a urmăririi penale.
În schimbul ajutorului lor, suspecţii ar fi obţinut o cotă parte importantă din bunurile revendicate, respectiv între 50 şi 80 % din valoarea bunurilor revendicate de Prinţul Paul.
Potrivit anchetatorilor, ulterior, Prinţul Paul le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea sau retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe din ţară sau asupra judecătorilor. Ulterior, bunurile revendicate au şi fost obţinute în mod nelegal.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
