Direcţia Naţională Anticorupţie arată, în raportul de activitate pe anul trecut, că din cei 262 de inculpaţi achitaţi, 84 primiseră în primă instanţă pedepse de condamnare cu până la 7 ani cu executare. Au fost identificaţi peste 400 de inculpaţi doar în dosare de mare corupţie, printre aceştia, parlamentari, secretari de stat, profesori, preoţi etc. Cel mai lung proces penal, de la sesizarea organelor de urmărire şi până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, pentru toate persoanele judecate, indiferent de soluţie, a fost de peste 15 ani, iar cel mai scurt s-a încheiat în 48 de zile. Faza de judecată finalizată cel mai rapid a durat 35 de zile, iar procesul cel mai lung a avut o durată de 13 ani 3 luni şi 18 zile.
Activitatea judiciară în cauze penale - Ponderea inclulpaţilor achitaţi în 2019 din totalul celor trimişi în judecată a fost de 52,3%. Dintre cei 262 de inculpaţi achitaţi prin hotărâri definitive, faţă de 84 de inculpaţi au fost pronunţate în primă instanţă pedepse de condamnare cu până la 7 ani cu executare
Un număr de doar 38 de procurori au desfăşurat activitatea judiciară a DNA, majoritatea de la Secţia judiciară penală. Aceştia au participat la 11.124 cauze la şedinţe de judecată. 33,76 la sută din cauze s-au încheiat cu achitări.
”Activitatea judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost desfăşurată, în medie, de 39 procurori din care 23 procurori de la Secţia judiciară penală, 1 procuror de la Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari şi circa 15 din cadrul structurilor teritoriale, ce au realizat exclusiv ori preponderent activitate judiciară. Concret, procurorii au participat în şedinţele de judecată la 11.124 cauze. Dintre acestea, procurorii au participat în şedinţele de judecată la 91 cauze civile. La nivelul structurii centrale, procurorii au participat în 4.780 cauze, iar la nivelul structurii teritoriale a Direcţiei în 6.344. De asemenea, au fost verificate, în vederea exercitării căilor de atac, un număr de 1.564 de hotărâri. Au fost declarate 145 apeluri şi 155 contestaţii.
Ponderea inculpaţilor achitaţi din totalul inculpaţilor trimişi în judecată, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii (incluzând şi achitările dispuse ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare şi a celor determinate de lipsa de pericol social concret), a fost de 52,3%. Calculând procentul achitărilor pronunţate în anul 2019 prin raportare la totalul inculpaţilor judecaţi în anul 2019 (776 de inculpaţi judecaţi), acesta este de 33,76%. Totodată, ponderea inculpaţilor achitaţi pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret şi deciziile Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare a fost de 24,48%”, se arată în raport.
Potrivit sursei citate, din cei 262 de inculpaţi achitaţi definitiv în anul 2019, un număr de 64 inculpaţi au fost achitaţi ca urmare a aplicării Deciziei CCR nr. 405/2016 cu efect de dezincriminare parţială a infracţiunii de abuz în serviciu; 8 inculpaţi au fost achitaţi în baza art.181 C.pen. apreciindu-se de către instanţele de judecată lipsa pericolului social al faptelor deduse judecăţii; 190 de inculpaţi au fost achitaţi pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social şi a deciziilor Curţii
Constituţionale. Dintre cei 262 de inculpaţi achitaţi prin hotărâri definitive, faţă de 84 de inculpaţi au fost pronunţate în primă instanţă pedepse de condamnare cu până la 7 ani cu executare, ceea ce relevă o jurisprudenţă neunitară.
Evoluţii privind procesele penale în cauzele de corupţie
Potrivit rapordului DNA, în anul 2019, în dosarele de mare corupţie au continuat să fie emise soluţii definitive de condamnare a unor persoane cu funcţii de demnitate publică: deputaţi (dintre care 1 având şi funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor), 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Justiţiei, 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătăţii, 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Transporturilor.
”Din perspectiva persoanelor importante prin funcţiile pe care le deţineau, se observă că şi în anul 2019, în dosare de mare corupţie, au continuat să fie emise soluţii definitive de condamnare a unor persoane cu funcţii de demnitate publică, între care: 3 deputaţi (dintre care 1 având şi funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor), 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Justiţiei, 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătăţii, 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Transporturilor. (...) În anul 2019, instanţele de judecată au condamnat definitiv prin 203 hotărâri penale un număr de 422 inculpaţi, trimişi în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupţie.
În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor aplicate faţă de cei 422 inculpaţi, un număr de 114 inculpaţi au primit pedepse cu închisoarea cu executare în regim de detenţie, reprezentând 27,01%; 42 inculpaţi au primit pedepse cu închisoarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, reprezentând 9,95%; 216 inculpaţi au primit pedepse cu închisoarea cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, reprezentând 51,18%; faţă 12 inculpaţi s-a dispus amânarea aplicării pedepsei cu închisoarea pe durata termenului de supraveghere, reprezentând 2,84%; 38 inculpaţi au primit pedeapsa amenzii penale, reprezentând 9%; În cazul a 6 inculpaţi instanţa a pronunţat sancţiunea avertismentului ca urmare a renunţării la aplicarea pedepsei”, se arată în raport.
Conform sursei citate, pedepsele privative de libertate aplicate sunt cuprinse între 4 luni până la 10 ani, pedepsele cu suspendarea condiţionată a executării fiind cuprinse între 3 luni şi 3 ani, iar cele cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei fiind cuprinse între 11 luni şi 4 ani închisoare.
Prin prisma domeniului în care activau, 261 condamnaţi (61,85%) proveneau din mediul privat, din care 69 execută în detenţie, reprezentând 26,44 % . Din cei 161 condamnaţi care activau în mediul public, execută în detenţie 45 reprezentând 27,95 %. Limitele de pedeapsă au fost reduse la jumătate prin aplicarea dispoziţiilor art.19 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.43/2002 în cazul a 7 inculpaţi. De asemenea, prin aplicarea dispoziţiilor art.19 din Legea nr.682/2002, limitele de pedeapsă au fost reduse la jumătate în cazul a 5 inculpaţi. Au fost condamnaţi 7 inculpaţi recidivişti
Între persoanele condamnate definitiv sunt: 3 deputaţi (dintre care 1 având şi funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor), 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Justiţiei, 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătăţii, 1 secretar de stat şi 1 consilier personal în cadrul Ministerul Transporturilor, 1 şef cabinet în cadrul M.A.I., 1 inginer diplomat-membru comisie concurs Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, 5 judecători, 3 procurori (dintre care 1 pensionar), 1 şef birou Corp Control din cadrul Ministerului Muncii, 1 preşedinte şi 1 director economic în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, 1preşedinte A.N.A.F., 1 director A.J.F.P., 1 vicepreşedinte al A.N.R.P., 1 director general Compania Naţională Loteria Română, 1 director A.D.P. Piteşti, 1 director general, 1 director executiv, 3 directori executivi adjuncţi şi 2 şefi serviciu în cadrul D.G.A.S.P.C Teleorman, 4 preşedinţi consiliu judeţean, 4 primari municipiu, 3 viceprimari municipiu şi 1 viceprimar comună, 7 primari comună, 2 consilieri primărie municipiu şi 3 consilieri juridici primărie municipiu, 1 secretar primărie municipiu, 3 secretari primărie comună, 1 arhitect şef primărie municipiu, 1 director şi 1 şef serviciu patrimoniu primărie municipiu, 6 directori în cadrul consiliului judeţean (dintre care 5 directori generali), 4 directori în cadrul primărie municipiu, 1 director al Direcţiei buget-finanţe, programe şi resurse umane din cadrul S.S.P.R., 1 director Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, 11 ofiţeri M.A.I. (dintre care 1 colonel- inspector şef adjunct I.J.J.), 11 subofiţeri M.A.I., 1 inspector antifraudă şi 1 inspector fiscal în cadrul A.N.A.F., 1 comisar şef Garda Financiară Judeţeană, 1 comisar Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, 1 inspector I.T.M., 5 inspectori vamali, 1 controlor vamal, 3 căpitani port Căpitănia Zonală Constanţa, 1 director general al S.C. Termoficare Oradea S.A., 1 director economic SC CET SA Bacău, 1 rector, 1 prodecan, 3 cadre universitare (din care 1 subcomisar Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza), 2 inspectori şcolari (dintre care 1 general), 2 chimişti în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală, 6 avocaţi, 4 notari publici, 1 executor judecătoresc, 4 medici, 3 preoţi, 37 persoane juridice, 91 administratori şi asociaţi.
Prin hotărâri penale nedefinitive, în anul 2019, au fost condamnaţi 433 inculpaţi în 120 cauze, din care 113 inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse privative de libertate, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei a 82 inculpaţi şi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru 171 inculpaţi, pedeapsa amenzii penale a fost aplicată faţă de 61 inculpaţi, iar pentru 6 condamnaţi sau dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere.
Durata întregului proces penal - Cel mai scurt proces a fost de doar 48 de zile, iar cel mai lung, aproape 16 ani
”Durata întregului proces penal, de la sesizarea organelor de urmărire şi până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, pentru toate persoanele judecate, indiferent de soluţie, s-a desfăşurat după cum urmează:
- maxim 1 an în cazul a 19 inculpaţi
- între 1-2 ani în cazul a 47 inculpaţi
- între 2-3 ani în cazul a 42 inculpaţi
- între 3-4 ani în cazul a 98 inculpaţi
- între 4-5 ani în cazul a 96 inculpaţi
- peste 5 ani în cazul a 474 inculpaţi
Cea mai scurtă durată a procesului penal a fost de 48 zile. Durata cea mai mare a procesului penal a fost de 15 ani 8 luni şi 21 zile”, se mai arată în raport.
Durata urmăririi penale
Analiza hotărârilor definitive a relevat că, dintr-un număr de 776 de inculpaţi judecaţi definitiv, în cazul a 261 inculpaţi, durata urmăririi penale a fost de maxim 1 an şi 6 luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 33,63 %57
”Concret, analiza completă se prezintă în felul următor:
- în 8 cazuri urmărirea penală a durat maxim 1 lună, în scădere cu 33,33 % faţă de anul 2018 (12 cazuri);
- în 26 cazuri urmărirea penală a durat între 1 lună şi cel mult 3 luni, în scădere cu 3,7 % faţă de anul 2018 (27 cazuri);
- în 71 cazuri urmărirea penală a durat între 3 luni şi 6 luni, în scădere cu 54,49 % faţă de anul 2018 (156 cazuri);
- în 80 de cazuri urmărirea penală a durat între 6 luni şi până la 1 an, în scădere cu 40,74 % faţă de anul 2018 (135 cazuri);
- în 76 cazuri urmărirea penală a durat între 1 an şi 1 an şi 6 luni, în scădere cu 10,59 % faţă de anul 2018 (85 cazuri);
- în 79 cazuri urmărirea penală a durat între 1 an şi 6 luni şi 2 ani, în creştere cu 8,22 % faţă de anul 2018 (73 cazuri);
- în 192 cazuri urmărirea penală a durat între 2 ani şi 3 ani, în creştere cu 47,69 % faţă de anul 2018 (130 cazuri);
- în 244 cazuri urmărirea penală a durat peste 3 ani, în scădere cu 22,54 % faţă de anul 2018 (315 cazuri).
Durata judecării cauzelor de la sesizarea instanţei până la rămânerea definitivă a hotărârii:
- cel mult 1 an în 80 cazuri, în scădere cu 37,01 % faţă de anul 2018 (127 cazuri);
- între 1 an şi 2 ani în 98 cazuri, în scădere cu 43,02 % faţă de anul 2018 (172 cazuri);
- între 2 ani şi 3 ani în 152 cazuri, în scădere cu 6,17 % faţă de anul 2018 (162 cazuri);
- între 3 ani şi 5 ani în 242 cazuri, în scădere cu 30,66 % faţă de anul 2018 (349 cazuri);
- între 5 ani şi 6 ani în 50 cazuri, în creştere cu 4,17 % faţă de anul 2018 (48 cazuri);
- între 6 ani şi 7 ani în 26 cazuri, în creştere cu 225 % faţă de anul 2018 (8 cazuri);
- peste 7 ani în 128 cazuri, în creştere cu 91,04 % faţă de anul 2018 (67 cazuri).
Faza de judecată finalizată cel mai rapid a durat 35 de zile, iar procesul cel mai lung a avut o durată de 13 ani 3 luni şi 18 zile.
Hotărârile definitive de condamnare relevă şi faptul că, în cazul a 11 din cei 422 inculpaţi, ciclul procesual a fost reluat cel puţin 1 dată. În două cauze penale, privind pe 23 inculpaţi judecaţi definitiv, pe parcursul ciclului procesual s-a dispus strămutarea judecării”, se arată în raport.
Recuperarea produselor infracţiunii
Potrivit DNA, în majoritatea cauzelor trimise spre judecare în anul 2019, respectiv în 127 rechizitorii şi 6 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, s-a reţinut existenţa unui produs infracţional, după cum urmează:
- valoarea banilor sau bunurilor dobândite ca obiect al infracţiunilor de corupţie este de 73,9
milioane lei, echivalentul a peste 15,5 milioane euro
- prejudiciile produse se ridică la suma de 668,9 milioane lei, echivalentul a peste 140,9 milioane euro.
În cursul urmăririi penale, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracţiune, până la concurenţa sumei totale de 1.063 milioane lei, echivalentul a 224 milioane euro. Astfel, în aproximativ 81,48% din cazuri s-au dispus măsuri asigurătorii. În celelalte cazuri nu au fost identificate bunuri mobile şi imobile în proprietatea inculpaţilor sau, după caz, a părţilor responsabile civilmente care să poate face obiectul măsurilor asigurătorii.
Valoarea produsului infracţional recuperat încă din cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire este de 14.827.715 euro.
În anul 2019, în cauzele în care instanţele au fost sesizate prin rechizitoriile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au rămas definitive 110 hotărâri judecătoreşti prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă totală de 566.387.195,54 lei, echivalentul a 119.360.026,03 euro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
