Proiectul Legii de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală este discutat, luni, la Ministerul Justiţiei cu specialiştii din justiţie şi cu reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din sistemul judiciar, în a doua dezbatere publică organizată înainte de trimiterea actului normativ în Parlament.
Prima dezbatere publică a proiectului de Lege de modificare a codurilor penale a avut loc 26 aprilie, atunci participând ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, secretarul de stat Marieta Safta şi nouă persoane din partea societăţii civile, dintre care cinci au fost reprezentanţi ai unor asociaţii şi fundaţii.
Ministerul Justiţiei arăta atunci că reprezentanţii societăţii civile care au participat la dezbaterea publică "au exprimat în general sprijinul", însă au existat şi critici legate de forma articolelor privind abuzul în serviciu şi conflictul de interese şi solicitări legate de posibilitatea reincriminării insultei şi calomniei şi de reanalizare a textului propus pentru articolul referitor la confiscarea extinsă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
La a doua dezbatere publică, organizată luni, de la ora 12.00, Ministerul Justiţiei anunţa că au fost invitaţi "reprezentanţi ai instituţiilor şi asociaţiilor profesionale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul înfăptuirii justiţiei, precum şi ai organelor reprezentative ale profesiilor liberale din domeniul justiţiei, interesate în aplicarea prevederilor cuprinse în proiectului de lege".
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, marţi, că săptămâna viitoare va trimite la Parlament pentru dezbatere proiectul de lege privind modificarea celor patru coduri, respectiv Codul penal şi de precedură penală şi Codul civil şi de procedură civilă, după ce îl va prezenta în Guvern.
”Luni, pe data de 15, este planificată şi anunţată pe site cea de-a doua dezbatere cu specialiştii profesionişti ai dreptului pe Codul penal, Codul de procedură penală, punerea de acord cu deciziile Curţii Constituţionale, transpunerea directivei privind confiscarea extinsă, transpunerea directivei referitoare la protecţia victimelor infracţiunii. Aşadar, cea de-a doua dezbatere, după care săptămâna viitoare prezint proiectul de lege în Guvern şi îl trimitem la Parlament spre dezbatere”, a spus ministrul Justiţiei.
Tudorel Toader a precizat că se lucrează la pachetul celor trei legi privind justiţia, respectiv Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, iar cel mai probabil acesta va ajunge la Parlament peste două săptămâni.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa, în 12 aprilie, că a analizat proiectul de lege privind modificarea codurilor penale, precum şi completarea articolului 79 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor şi că propunerile făcute de Ministerul Justiţiei sunt oportune şi în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.
Ministerul Public a primit în 7 aprilie proiectul de lege de la Ministerul Justiţiei şi a formulat un punct de vedere ce conţine în special observaţii de tehnică legislativă.
În 5 aprilie, ministrul Justiţiei spunea că a fost elaborat şi va fi trimis Parlamentului proiectul de lege pentru modificarea codurilor penale în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale, "nimic mai mult, nimic mai puţin”. Toader preciza că proiectul nu prevede un prag pentru abuzul în serviciu, dar "dacă legiuitorul va aprecia pe parcurs să impună un prag, are libertatea să o facă".
În 20 aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara că va cere o audienţă la ministrul Justiţiei, deoarece Tudorel Toader întârzie "nepermis” cu legea de modificare a codurilor penale şi nu se poate să beneficieze de susţinere "la nesfârşit”.
Premierul Sorin Grindeanu spunea atunci că proiectul de lege prin care urmează să fie modificate Codul penal şi Codul de procedură penală va fi trimis Parlamentului doar după ce se va încheia perioada de dezbatere publică.
Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea codurilor penale după ce OUG 13/2017 - prin care se stabilea, printre altele, că abuzul în serviciu este infracţiune doar dacă prejudiciul produs de un funcţionar public depăşeşte 200.000 de lei şi că denunţul este valabil doar dacă este făcut în termen de şase luni de la comiterea faptei - a fost abrogată în 5 februarie, după cinci zile de la adoptare, tot prin ordonanţă de Urgenţă.
OUG 13, adoptată în seara zilei de 31 ianuarie, a fost contestată atât de societatea civilă, cât şi de magistraţi, a scos în stradă sute de mii de oameni şi a dus la demisia iniţiatorului proiectului de act normativ, Florin Iordache, din funcţia de ministru al Justiţiei.
Proiectul de lege care urmează să fie trimis în Parlament prevede, în cazul abuzului în serviciu, înlocuirea sintagmei "îndeplineşte în mod defectuos" din articolul 297 al Codului penal cu sintagma "îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului”, în conformitate cu o decizie a Curţii Constituţionale.
Astfel, articolul 297 ar urma să aibă următorul cuprins: "(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”
Proiectul de lege modifică şi articolul 301 al Codului penal, înlocuindu-se sintagma "raporturi comerciale”, declarată neconstituţională, cu sintagma "raporturi specifice celor dintre profesionişti”.
Astfel, noua formă a articolului 301 ar fi următoarea: "(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care, în ultimii cinci ani, s-a aflat în raporturi de muncă ori in raporturi specifice celor dintre profesionişti, sau din partea căreia a beneficiat, în aceeaşi perioadă, ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”
Alte modificări vizează articolul 308 din Codul penal, privind infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane.
Proiectul de lege mai prevede că pentru stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive.
De asemenea, actul normativ face referire şi la confiscarea extinsă, pentru transpunerea Directivei europene 2014/42/UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
