Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, legea care prevede extinderea ordinului de protecţie pentru victimele supuse tuturor formelor de violenţă, indiferent de relaţia care există între victimă şi agresor.
Actul normativ promulgat de către şeful statului are ca obiect de reglementare crearea unui instrument juridic eficient, similar celui pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice. În acest scop, proiectul extinde ordinul de protecţie la toate victimele care au nevoie de protecţie, în urma tuturor formelor de violenţă, indiferent de relaţia care există între victimă şi agresor.
Va fi făcut intervenţie nu doar în cazul violenţelor fizice, ci şi acolo unde sunt acte de hărţuire online, apeluri telefonice multiple, urmărirea în mod repetat, fără drept sau interes legitim, a unei persoane sau supravegherea locuinţei acesteia sau a altor locuri.
De asemenea, una dintre măsurile care vor fi aplicate în cazurile de violenţă va fi inclusiv monitorizarea agresorului cu brăţară electronică.
Potrivit legii promulgate, „actele de violenţă pentru care se poate institui ordinul de protecţie sau ordinul de protecţie provizoriu sunt: orice lovire sau act de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice; orice act de violenţă de natură sexuală; ameninţarea unei persoane cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere; fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim, ori de supraveghere a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă care, prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar”.
Totodată, acte de violenţă sunt considerate şi următoarele: „orice act de hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, ameninţări online, publicarea neconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal la comunicaţii şi date private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima; încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară; orice alte acte de violenţă fizică sau psihică ce pun în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane”.
Astfel, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol prin acte de violenţă din partea unei alte persoane poate solicita instanţei, personal sau prin reprezentant legal, emiterea unui ordin de protecţie, care poate fi emis pentru o perioadă de 12 luni.
Cererea de emitere a ordinului de protecţie poate fi introdusă în numele victimei şi de procuror şi de reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor infracţiunilor.
„Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 12 luni de la data emiterii acestuia. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 12 luni de la data emiterii ordinului”, conform sursei citate.
Prin ordinul de protecţie pot fi impuse următoarele: „evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună; reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuinţa comună; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia”.
În plus, în situaţiile în care există risc iminent cu privire la săvârşirea unui alt act de violenţă îndreptat împotriva victimei se va putea emite un ordin de protecţie provizoriu.
Prin ordinul de protecţie provizoriu sunt dispuse, pentru o perioadă de cinci zile, una ori mai multe măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat: evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună; reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuinţa comună; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia, mai prevede actul normativ.
„Dacă pe ordinul de protecţie provizoriu s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, i se va asigura de îndată informarea şi orientarea, la cererea sa, către centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, sau orice alt loc adecvat. În situaţia în care agresorul solicită cazarea într-un centru rezidenţial din categoria celor menţionate, acesta va fi orientat şi condus de îndată către centrele rezidenţiale gestionate de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, către alte centre sociale adecvate de către echipa mobilă prevăzută la art. 51 din Legea 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice, care se aplică în mod corespunzător”, conform actului normativ.
Potrivit sursei menţionate, încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie a oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecţie şi ordinul de protecţie provizoriu va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la şase luni la cinci ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
