Propunerile pentru modificarea codurilor penale conţin ”o serie de soluţii legislative cu caracter de noutate, a căror evaluare impune un examen aprofundat”, susţin reprezentanţii Parchetului General care afirmă că ”trebuie reevaluate cu atenţie” modificările care vor putea împiedica buna desfăşurare a urmăririi penale. Parchetul General susţine că unele dintre prevederi vor duce la ”încălcarea dreptului la un proces echitabil” şi anunţă că va prezenta un pict de vedere detaliat asupra propunerilor, după consultarea procurorilor.
Parchetul General a transmis, joi, un punct de vedere referitor la modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală în care vorbeşte despre ”o serie de soluţii legislative cu caracter de noutate, a căror evaluare impune un examen aprofundat”.
”La o primă lectură a propunerilor de modificare a codurilor penale, Ministerul Public îşi exprimă preocuparea îndeosebi cu privire la următoarele chestiuni de ordin general: oportunitatea modificării unor soluţii legislative care în timp şi-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformităţii lor cu Constituţia; modificarea unor soluţii legislative fără luarea în considerare a consecinţelor în planul punerii lor în aplicare; lipsa unor corelări necesare între normele Codului de procedură penală, precum şi între acestea şi legea de organizare judiciară; lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru soluţiile procesuale noi”, se arată în comunicat.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Reprezentanţii Ministerului Public consideră că ”trebuie reevaluate cu atenţie acele soluţii legislative care ar putea impieta asupra bunei desfăşurări a urmăririi penale”, făcând referire la imposibilitatea folosirii înregistrărilor şi reeducerea categoriilor de infracţiuni pentru care se poate dispune arestarea preventivă.
”Spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventivă pentru infracţiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, furt, furt calificat, înşelăciune, abuz în serviciu, delapidare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, supunerea la rele tratamente, spălarea de bani, s.a”, se mai arată în document.
De asemenea, Parchetul General vorbeşte despre instituirea condiţiei ca, în situaţiile în care legea penală prevede o consecinţă favorabilă pentru denunţător, denunţul să fie formulat într-un anume termen. Se mai face referire la ”clasarea oricărei cauze în care făptuitorul nu este identificat timp de un an de la începerea in rem a urmăririi penale”.
”Acelaşi efect negativ l-ar putea avea şi o serie de prevederi care, sub aparenţa sporirii unor garanţii procesuale, vor duce, în realitate, la încălcarea dreptului la un proces echitabil şi la restrângerea posibilităţilor de apărare a părţilor sau a subiecţilor procesuali principali”, mai spun reprezentanţii Parchetului General.
Aceştia mai menţionează obligativitatea începerii urmăririi faţă de o persoană atunci când ea este indicată în actul de sesizare, ”coborând, astfel, nepermis standardul pentru formularea acuzaţiei penale, care nu mai este practic atributul organului judiciar, ci simpla opţiune a unei persoane care formulează o plângere sau un denunţ”; extinderea cazurilor de nulitate absolută la orice aspect de nelegalitate, ceea ce va duce, între altele, la excluderea probelor chiar atunci când nelegalitatea nu produce vreo vătămare ori chiar dacă partea/subiectul procesual principal are interesul utilizării probei în favoarea sa etc.
Totodată, cu referire la propunerile de modificare ale Codului penal, Ministerul Public consideră că este necesară o reevaluare a acestora, în condiţiile în care, între altele, se preconizează în mod explicit dezincriminarea unor fapte grave (spre exemplu, traficul de influenţă în ipoteza în care fapta nu este urmată de intervenţia pe lângă funcţionarul asupra căruia făptuitorul pretinde că are influenţă) sau prin modificarea unor reglementări din partea generală a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infracţiuni de corupţie sau de serviciu prin restrângerea categoriei de subiecţi care au calitatea de funcţionari publici din punctul de vedere al legii penale).
Ministerul Public anunţă că, după consultarea procurorilor, va efectua o evaluare detaliată a propunerilor de modificare a codurilor penale, urmând a face publice concluzii şi observaţii detaliate.
”Ministerul Public ia act de de intenţia forului legislativ de a purta dezbateri serioase asupra acestor propuneri legislative, într-un cadru ştiinţific şi profesional reprezentativ, şi reafirmă disponibilitatea de a participa la clarificarea tuturor aspectelor care ar putea avea efecte negative asupra calităţii actului de justiţie şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se mai arată în comunicat.
Comisia specială pentru legile justiţiei, condusă de fostul ministru Florin Iordache, a început, joi, dezbaterea proiectelor de modificare a Codului Penal, Codului de procedură penală şi a Codului de procedură civilă.
Cele trei proiecte au fost depuse miercuri la Parlament, iar modificările Codului Penal şi Codului de procedură penală au provocat numeroase critici.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
