Ministerul Justiţiei (MJ) anunţă organizarea a două dezbateri publice privind modificarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, pe 28 iunie şi pe 3 iulie.
Pe 28 iunie începând cu ora 10, dezbaterea se va desfăşura cu participarea reprezentanţilor societăţii civile şi ai mediului de afaceri, iar pe 3 iulie, tot de la ora 10, cu reprezentanţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, mediului academic şi profesiilor juridice liberale. “Cele două dezbateri vor avea loc la sediul Ministerului Justiţiei, Sala de consiliu, etajul I, în limita capacităţii sălii. Înscrierea participanţilor se face prin transmiterea unui mesaj în acest sens la adresa: dezbaterecod@just.ro”, se arată într-un comunicat de joi al ministerului.
Pe 6 iunie, ministrul justiţiei Tudorel Toader anunţa că, drept urmare a deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) referioare la abuzul în serviciu, această infracţiune urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric, invocând faprul că deciziile CCR sunt obligatorii şi au valoare numai pentru viitor.
"Faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric", afirmă Ministerul Justiţiei, după ce îşi expune argumentele în favoarea acestei afirmaţii.
Astfel, Ministerul Justiţiei arată că, prin Decizia nr. 405, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal şi a constatat că “acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma îndeplineşte în mod defectuos din cuprinsul acestora se înţelege îndeplineşte prin încălcarea legii”.
"În esenţă, în motivarea deciziei, Curtea a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă. Curtea reţine că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanţii împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie. (...) Cutea s-a pronunţat asupra aceloraşi dispoziţii legale, din perspectiva criticilor vizând inexistenţa unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei", arată Ministerul Justiţiei.
De asemenea, Ministerul Justiţiei citează comunicatul de presă al CCCR, potrivit căruia, respingând ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.297 alin.(1) din Codul penal, Curtea a reţinut că, “dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanţa constituţională nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”.
MJ mai precizează că deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial, iar de la data publicării deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
Curtea Constituţională a judecat, marţi, excepţia de neconstituţionalitate depusă de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, Guvernul cerând Curţii să respingă ca inadmisibilă solicitarea fostei soţii a liderului PSD, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu.
Instanţa Supremă a decis pe 28 martie să sesizeze CCR în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, la cererea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana.
Bombonica Prodana a depus, în 2 martie, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale privind definiţia abuzului în serviciu pe două aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei “îndeplineşte în mod defectuos" dacă nu există stabilit un prag minim valoric pentru ca o infracţiune să fie definită ca abuz în serviciu.
Procurorul DNA s-a opus acestei cereri şi a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale s-au mai pronunţat în trecut pe speţe similare.
Avocaţii Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituţională.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat în mai multe rânduri că nu va impune un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu.
"Nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim. Eram judecător la Curte, sunt membru în Comisia de la Veneţia, dar legiuitorul naţional trebuie să respecte legea fundamentală. Legea fundamentală spune că constituie abuz fapta funcţionarului şi acolo nu se referă la un prag. Îi laşi judecătorului libertatea de a aprecia că o faptă de abuz, cu o anumită consecinţă păgubitoare, este infracţiune sau nu. De aceea, judecătorul are libertatea de apreciere, ţine seama de personalitatea, persoana făptuitorului, de gravitatea faptei, de împrejurarea că este recidivist sau nu, de scopul, de mobilul faptei. Judecătorul poate să dea suspendare în executarea pedepsei, poate să amâne aplicarea pedepsei, după cum procurorul poate să renunţe la urmărirea penală", afirma Tudorel Toader.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
