Medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase ”Dr. Victor Babeş” din Timişoara, a fost achitat în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Timişoara. Doctorul a explicat că, atât Tribunalul Timiş, cât şi Curtea de Apel au considerat că acuzaţiile DNA de abuz în serviciu nu se susţin.
Curtea de Apel Timişoara a dat o sentinţă definitivă în dosarul în care medicul Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecţioase ”Dr. Victor Babeş” din Timişoara, alături de trei asistente, a fost acuzat de ”instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul”.
Evenimente
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Curtea de Apel Timişoara a menţinut decizia iniţială a Tribunalului Timiş, astfel că medicul a fost achitat definitiv.
”Respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţioală Anticorupţie-Serviciul Teritorial Timişoara împotriva sentinţei penale nr. 84/PI/08.02.2024 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 5306/30/2022”, se arată în decizia Curţii de Apel Timişoara.
Practic, Virgil Musta a fost trimis în judecată pentru că ar fi convins trei asistente să lucreze pentru firma sa, în timpul serviciului.
În urma deciziei Curţii de Apel Timişoara, medicul Virgil Musta a reacţionat şi a transmis presei un punct de vedere în care îşi explină nevinovăţia.
”În luna iulie 2020 exista o cerere foarte mare de testare PCR SARS CoV2 contra cost, deoarece multe persoane doreau să meargă în concediu sau la muncă în străinătate şi li se solicita aceste teste, iar pe de altă parte, persoane contacte doreau să ştie dacă sunt pozitivi pentru a-şi proteja familia. OMS şi Comisia de lupta anti Covid din cadrul Ministerului Sănătăţii solicitau creşterea capacităţii de testare, element cheie pentru ţinerea sub control a focarelor apărute. În acest context capacitatea de testare prin teste PCR ARN SARS CoV2 a laboratoarelor acreditate în Timişoara era depăşită. Tot în aceeaşi perioada, au apărut primele cazuri de infecţie SARS CoV2 în instituţii cum ar fi CJAS Timiş, Serviciul Rutier IPJ Timiş, Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” Timişoara care neavând buget să-şi testeze angajaţii riscau să-şi oprească activitatea. Singurul laborator care mai avea capacitate de a efectua teste era laboratorul Spitalului V. Babeş din Timişoara, deoarece acesta efectua teste doar persoanelor suspecte, cu simptomatologie, ce se încadra în definiţia de caz, dar nu avea resurse financiare pentru a cumpără testele şi materialele necesare testării contra cost şi nici posibilitatea fiscalizarii testelor”, a transmis Virgil Musta.
Medicul a precizat că în acest context a început colaborarea între Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara la care el este angajat şi Clinica Profilaxis care îi aparţine.
”În acest context a început colaborarea dintre SC M Profilaxis şi Spitalul V Babeş, printr-un contract perfect valabil, în care SC M Profilaxis punea la dispoziţie materialele necesare testării şi efectua recoltarile, laboratorul Spitalului V Babeş prelucra probele, iar cea mai mare parte din profit mergea la spital. Din profitul realizat SC M Profilaxis a efectuat peste 300 de teste gratuite pentru instituţiile statului aminitite, pentru că activitatea acestora să poată continuă. Cele 3 asistente care lucrau în ambulatoriul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie V. Babeş Timişoara acuzate de DNA de abuz în serviciu, a căror atribuţii de serviciu în intervalul orar 7-10 erau acelea de a recolta probe pentru depistarea infecţiei SARS CoV2 la pacienţii cu simptomatologie conform definiţiei de caz, şi-au îndeplinit în intregine obligaţiile de muncă , iar în timpul liber au ajutat personalul de la Profilaxis recoltand şi contra cost pentru că pacienţii să nu stea prea mult şi totodată să fie recoltaţi toţi cei care se prezentau pentru testare. Acest ajutor DNA l-a considerat abuz în serviciu, neînţelegând că era o stare de spirit în care toţi doream să fim folositori, ajutăm cu ce puteam astfel că lucrurile să funcţioneze bine, ceea ce a dus la rezultate foarte bune în această lupta. Asistentele ştiau că şi personalul Profilaxis ajută gratuit DSP la triajul epidemiologic din aeroport că avioanele să poată decola şi ateriza considerând astfel că trebuie şi ele să ajute”, mai spune Musta.
De asemenea, Virgil Musta spune că nu a discutat cu asistentele.
”În ceea ce priveşte a doua acuzaţie neexistând nici o dovadă scrisă sau verbală de instigare, întrucât eu nu am vorbit cu niciuna dintre inculpate despre acest subiect, mai mult cu asistenta şefa nici nu m-am întâlnit pe perioada derulării contractului, se susţine în rechizitoriu că instigarea s-a manifestat prin influenţă pe care am avut-o în spital, ce a creat un ascendent moral asupra celor 2 inculpate şi le-a determinat să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, ceea ce este absurd. Ambele instanţe au arătat că acuzaţiile de abuz în serviciu nu se susţin conform legislaţiei, şi că atare nu există nici instigare la abuz în serviciu. În ceea ce priveşte prejudiciul: Spitalul care a câştigat o suma importantă de lei prin acest contract, a şi specificat că nu a fost prejudiciat
În final doresc să mulţumersc tuturor acelora care m-au susţinut şi au crezut în nevinovăţia mea şi în special celor doi avocaţi Ionuţ Pască şi Marius Neculcea, care au dat dovadă de mare profesionalism pe toată durata procesului”, a mai subliniat Virgil Musta.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
