Instanţa supremă este aşteptată, joi, să dea o decizie în dosarul în care fostul procuror-şef al DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop sunt acuzaţi de fapte de corupţie legate de soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu, judecat şi el pentru dare de mită. La ultimul termen, procurorii au cerut pedepse cu executare pentru cei trei inculpaţi. Decizia nu va fi definitivă, putând fi atacată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Magistraţii instanţei supreme ar urma să dea, joi, o primă decizie în dosarul Bica-Simu-Pop, în care, la ultimul termen, în 19 decembrie 2016, procurorii au cerut pedepse cu executare, în timp ce avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea clienţilor lor.
Judecătoarele Leontina Şerban, Geanina Cristina Arghir şi Cristina Rotaru urmează să pronunţe o soluţie în acest caz, decizie care poate fi atacată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie le-a cerut judecătorilor, în 19 decembrie, să aibă în vedere în pronunţarea sentinţei că Alina Bica era magistrat când a comis fapta şi că nu era cazul să se compromită primind mită de la omul de afaceri Horia Simu.
Magistratul a solicitat condamnarea Alinei Bica la o pedeapsă cu executare pentru luare de mită, aplicarea unei pedepse complementare pe o perioadă de cinci ani, confiscarea a 17.500 de euro şi menţinerea măsurilor asigurătorii.
Procurorul a mai solicitat condamnarea la pedepse cu executare a fostului şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Şerban Pop pentru fapta de complicitate la dare de mită, precum şi confiscarea a 150.000 de euro, şi a lui Horia Simu, pentru dare de mită.
Avocaţii Alinei Bica au solicitat achitarea acesteia, arătând că fapta de care este acuzată nu poate fi probată.
Procurorul DNA a cerut, tot la ultimul termen, judecătorilor de la instanţa supremă, să fie citită în şedinţă publică declaraţia martorului denunţător Ionuţ Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica, fapt care a stârnit nemulţumirea avocaţilor inculpaţilor.
După deliberări, instanţa a decis să respingă solicitarea procurorului şi a arătat că aceasta va fi avută în vedere în administrarea generală a probelor.
În continuare, anchetatorii au susţinut că, în primăvara lui 2014, fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a acceptat promisiunea unei sume de bani pentru clasarea unui dosar şi că ar fi primit 17.500 de euro, în locuinţa ei, de la martorul Ionuţ Mihăilescu.
“Banii erau de la Şerban Pop, care-i avea de la Horia Simu. Aceste lucruri rezultă din declaraţia lui Simu, care dorea să-şi rezolve dosarele de la DIICOT contra sumei de 1,5 milioane de euro. În final, a fost virată suma totală de 230 de mii de euro. Din aceştia, o parte au ajuns la Alina Bica, puşi într-o cutie de pantofi”, a spus procurorul de şedinţă.
Anchetatorul a mai arătat că fostul şef al ANAF Şerban Pop îl suna pe Horia Simu de patru-şase ori pe lună pentru a primi banii şi a cerut instanţei confiscarea specială a sumei de 150.000 de euro primită de Pop.
DNA a arătat că, din declaraţia procurorului Marius Voineag, rezultă că Alina Bica i-a cerut să soluţioneze dosarul lui Simu, “altfel nu este procuror DIICOT”.
În aceste condiţii, Voineag a cerut redistribuirea dosarului şi cazul a ajuns la alt procuror, Cătălin Purcărin, care a clasat acelaşi dosar în urmă cu câţiva ani.
“La DIICOT mai erau 80 de dosare economice în lucru şi numai pentru acesta a făcut presiuni în vederea soluţionării. În continuare, Ionuţ Mihăilescu i-a dat soluţia de clasare din dosarul Simu lui Şerban Pop, copie pe care pe care o avea de la Alina Bica. Au fost vătămate interesele societăţii. Bica se face vinovată de participaţie improprie la abuz în serviciu. Mihăilescu i-a transmis lui Pop mai multe mesaje prin care l-a anunţat că dosarul s-a rezolvat. Banii au fost primiţi pe 8 noiembrie 2014 în locuinţa Alinei Bica din Piaţa Română, şi nu în locuinţa din Tineretului, aşa cum scrie în rechizitoriu. Au fost două întâlniri în acea zi, în două locaţii diferite”, a spus procurorul DNA care a cerut pedepse cu executare în cazul celor trei inculpaţi.
În replică, avocaţii Alinei Bica au cerut achitarea acesteia.
”Declaraţia lui Mihăilescu este a unui martor lipsit de credibilitate. A fost făcută o confruntare la DNA, Alina Bica nu mai locuia în cartierul Tineretului din august 2014, ci în zona Piaţa Română. În plus, pe 8 noiembrie 2014 Mihăilescu nu a ajuns primul la petrecerea din casă din Piaţa Română a Alinei Bica. Nici Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu a constatat că Bica ar fi intervenit la procurorii din subordine pentru clasarea dosarului lui Horia Simu", a spus unul dintre apărătorii fostei şefe a DIICOT.
În ultimul cuvânt, Alina Bica a susţinut că trăieşte o poveste incredibilă.
“E incredibil să te trezeşti într-o poveste şi să nu o ştii de unde să o apuci. Nu este normal să te rogi să vină oamenii în instanţă şi să spună adevărul. Nu poţi să spui că am făcut presiuni asupra unor procurori când colegii spun altceva. Nu sunt o persoană comodă, recunosc asta. Dacă discuţia cu Voineag poate fi interpretată ca o presiune, niciun procuror şef nu ar mai trebui să-şi facă treaba. Am infirmat şi rechizitorii ale colegilor. Sunt o persoană temperamentală. În scurta carieră de avocat am explodat pe pereţi. Poate am luat decizii greşite... Cât despre suma de care sunt acuzată că aş fi luat-o ca mită, atât a considerat, la mişto, DNA că valorează viaţa şi onoarea mea. 17.000 de euro. N-am copii, n-am casă. Să mă duc la puşcărie pentru 17.000 de euro, bată-i Sfântu, bani pe care nu i-am luat, nu pot accepta”, a spus Bica.
La rândul său, Şerban Pop a încercat să explice de ce a refuzat să dea declaraţii în acest dosar, atât la urmărirea penală, cât şi în faţa judecătorilor.
“Această poveste a început într-o primăvară, când am fost chemat la DNA şi mi s-a prezentat denunţul lui Mihăilescu. Nu am recunoscut faptele şi după şase luni a început această nebunie. Ulterior, am fost arestat şi nu am avut acces la dosar. Şocul cel mai mare l-am avut în liniştea unei celule şi am văzut pe ce se fundamentează dosarul. Pe nişte declaraţii contradictorii. Neadevărate”, a susţinut fostul şef al ANAF.
În final, omul de afaceri Horia Simu a arătat că, în 2003, a cumpărat două fabrici de cupru, care au intrat în insolvenţă în timpul crizei economice.
“Erau în lichidare, banii erau împrumutaţi de la bancă. Am dezvoltat acele fabrici până la o cifră de afaceri de 600 de milioane de lei. Odată cu criza economică, societăţile au intrat în insolvenţă. Bancpost a informat DIICOT ca să-şi recupereze banii. Acest dosar a fost închis şi redeschis de patru ori în câţiva ani, ceea ce este inimaginabil. Oamenii de afaceri sunt supuşi la presiuni din partea sistemului. Niciodată Pop nu mi-a zis că va da banii unor procurori. Erau persoane puternice, dar nu procurori. Al treilea copil mi s-a născut când eram în stare de arest. Martorii protejaţi au minţit. Există un şantaj al Parchetului asupra lor. (…) Oamenii de afaceri rămân la cheremul sistemului şi eu mă număr printre ei. Tatăl meu a donat o colecţie impresionantă de tablouri Muzeului Naţional de Artă, bunicul a făcut închisoare politică. Am plătit peste 100 de milioane de euro taxe şi impozite. E vorba de şantaj în acest dosar, nu de o dare de mită”, a susţinut Simu în ultimul cuvânt.
Dosarul se judecă de un an şi trei luni la instanţa supremă şi până în 19 decembrie 2016 a avut 25 de termene.
În septembrie 2015, fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop au fost trimişi în judecată pentru luare de mită şi respectiv complicitate la dare de mită, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu, acuzat de dare de mită.
“La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus”, au arătat procurorii în rechizitoriu.
Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor primiţi, Alina Bica ar fi determinat înlocuirea procurorului de caz şi ar fi făcut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său, pentru a fi pronunţată o soluţie de clasare în dosarul în care Horia Simu era urmărit penal.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
