Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat, joi, Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la aspecte de neconstituţionalitate cuprinse în legea prin care se aduc modificări Codului Penal. În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, judecătorii afirmă că introducerea condiţiei ca fapta să fie săvârşită pentru sine sau o rudă apropiată restrânge ”semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare”.
”Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.8 din 5 iulie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, au transmis, joi, reprezentanţii ICCJ.
Judecătorii fac referire în document la zeci de articole ale legilor respective care ar fi neconstituţionale şi expun motivele pentru care consideră astfel.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
De exemplu, în ceea ce priveşte abuzul în serviciu, judecătorii afirmă că introducerea condiţiei ca fapta să fie săvârşită pentru sine sau o rudă apropiată restrânge ”semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare”.
”În dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. pen., în forma modificată prin art. I pct. 50, legiuitorul a introdus condiţia ca fapta să fie săvârşită «în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv un folos material necuvenit», restrângând semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare. Introducerea condiţiei menţionate în cuprinsul normei de incriminare prevăzute în art. 297 alin. (1) C. pen. are ca efect dezincriminarea tuturor faptelor de abuz în serviciu prin care funcţionarul public, deşi nu a săvârşit fapta în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv un folos material necuvenit, a cauzat persoanelor fizice sau juridice o pagubă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor ori a intereselor legitime ale acestora”, se arată în textul sesizării.
Potrivit judecătorilor ICCJ, prin introducerea condiţiei respective ”competenţa de dezincriminare a faptelor de abuz în serviciu este exercitată cu încălcarea drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv a drepturilor prevăzute în Constituţie”.
”De asemenea, reducerea limitei maxime speciale a pedepsei principale a închisorii, introducerea pedepsei principale alternative a amenzii şi eliminarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică nu constituie soluţii legislative adoptate în concordanţă cu paragraful 34 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 224/2017”, mai spun judecătorii ICCJ.
De asemenea, ICCJ consideră că abrogarea unor articole duce la dezincriminarea unui număr mare de fapte cum ar fi luare de mită, delapidare, abuz în serviciu, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual sau uzurpare a funcţiei.
”Abrogarea art. 175 alin. (2) C. pen., prevăzută în art. I pct. 30, are ca efect dezincriminarea unei game largi de fapte săvârşite de persoanele care «exercită un serviciu de interes public pentru care au fost învestite de autorităţile publice sau care sunt supuse controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.» Sunt incluse în categoria faptelor dezincriminate, de exemplu, faptele de luare de mită, delapidare, abuz în serviciu, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual sau uzurpare a funcţiei săvârşite de funcţionarii publici prevăzuţi în art. 175 alin. (2) C. pen”, mai spun judecătorii.
De asemenea, spun judecătorii, abrogarea art. 175 alin. (2) C. pen. ”are ca efect dezincriminarea unei game largi de fapte săvârşite în legătură cu persoanele incluse în sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) C. pen”.
”Fac parte din categoria faptelor dezincriminate, de exemplu, darea de mită, traficul de influenţă sau cumpărarea de influenţă săvârşite în legătură cu funcţionarii publici”, se mai arată în sesizarea transmisă de către judecători.
Aceştia afirmă că ”dezincriminarea faptelor de corupţie şi de serviciu săvârşite de funcţionarii publici sau în legătură cu aceştia afectează protecţia penală acordată valorilor sociale ocrotite prin reglementarea infracţiunilor de corupţie şi de serviciu”.
Din totalul de 114 judecători în funcţie, au fost prezenţi 77 judecători.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
