Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, marţi, ca nefondate, recursurile în casaţie depuse de majoritatea inculpaţilor din Dosarul Ferma Băneasa. A fost admis recursul formulat de avocatul Mihăiţă Robert Roşu, acesta fiind achitat pentru acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz, fiind pus în libertate. Decizia instanţei este definitivă.
”Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie declarate de inculpaţii Truică Remus, Delcea Valentin, Gheorghiţă Dragomira, Popa Caterina, Dicu Corina Teodora, Marcovici Marius Andrei, Andronic Dan Cătălin, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Olteanu Gheorghe, Mateescu Lucian Claudiu, Jecu Nicolae, Muşat Apostol şi Dima Niculae împotriva deciziei penale nr.382/A din data de 17 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr.345/64/2016”, este sentinţa instanţei de marţi.
Magistraţii au admis recursul în casaţie declarat de inculpatul Roşu Robert Mihăiţă împotriva aceleiaşi decizii.
”Desfiinţează, în parte, decizia atacată, numai în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Roşu Robert Mihăiţă şi, în rejudecare: (...) achită pe inculpatul Roşu Robert Mihăiţă pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (...) respectiv, a infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu (...) Anulează formele de executare emise în baza deciziei penale nr.382/A din data de 17 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr.345/64/2016 şi dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului Roşu Robert Mihăiţă, dacă nu este arestat în altă cauză”, se mai arată în decizia instanţei.
De asemenea, instanţa respinge cererile formulate de intimaţii inculpaţi Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz privind extinderea efectelor recursului în casaţie.
Decizia instanţei este definitivă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat, în 18 noiembrie, pronunţarea în dosarul Ferma Băneasa, în care s-a formulat recurs în casaţie.
Decizia atacată era una din 17 decembrie anul trecut, dată de ICCJ. În urma condamnării de atunci, omul de afaceri Remus Truică a fost încarcerat, însă Prinţul Paul şi Nela Ignatenko au fost daţi în urmărire generală.
Potrivit sentinţei date de ICCJ în decembrie 2020, pedepsele erau următoarele: Remus Truică – şapte ani de închisoare, Prinţul Paul – trei ani şi patru luni de închisoare, Nela Ignatenko (Păvăloiu) - cinci ani de închisoare, Mihăiţă Robert Roşu – cinci ani de închisoare, Silberstein Tal – cinci ani de închisoare, Steinmetz Benyamin – cinci ani de închisoare, Dan Andronic – trei ani de închisoare cu suspendare, Marius Andrei Marcovici – trei ani de închisoare cu suspendare, Lucian Claudiu Mateescu – trei ani de închisoare cu suspendare, Dragomira Gheorghiţă – patru ani de închisoare cu suspendare, Corina Teodora Dicu – patru ani de închisoare cu suspendare, Ioan Stoian – patru ani de închisoare cu suspendare, Apostol Muşat – patru ani de închisoare, Niculae Dima – patru ani de închisoare, Nicolae Jecu – patru ani de închisoare, Caterina Popa – patru ani de închisoare, Gheorghe Olteanu – patru ani de închisoare, Valentin Delcea – patru ani de închisoare.
De asemenea, instanţa a admis atunci acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov şi a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul reintegrării terenului în suprafaţă de 170.924,975 m.p., ce a făcut obiectul deciziei nr. 30 din data de 26.09.2008 şi a Protocolului de predare - preluare nr. 2847 din 26.09.2008, în proprietatea publică a statului, urmând ca partea civilă, în calitate de reprezentant al Statului Român, să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens.
Totodată, ICCJ a obligat în solidar pe Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu), Paul Philippe Al României, Apostol Muşat, Nicoale Dima, Nicolae Jecu, Caterina Popa, Valentin Delcea şi Gheorghe Olteanu la plata sumei de 1.019.285,49 euro, contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plăţii efective, către partea civilă Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, în calitate de reprezentant al Statului Român, cu titlu de despăgubiri civile materiale.
Instanţa a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor şi, în temeiul art. 998, 999 rap. la art. 1003 Cod civil anterior, a obligat în solidar pe inculpaţii Remus Truică, Robert Mihăiţă Roşu, Paul Philippe Al României, Dragomira Gheorghiţă, Corina Teodora Dicu şi Ioan Stoian la plata sumei de 17.829,73 euro, contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plăţii efective, către partea civilă, cu titlu de despăgubiri civile materiale.
ICCJ i-a obligat pe inculpaţii Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz la câte 40.000 lei, pe inculpatul Roşu Robert Mihăiţă la 35.000 lei, pe inculpaţii Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei şi Mateescu Lucian Claudiu la câte 20.000 lei, pe inculpatul Muşat Apostol la 6.000 lei, iar pe inculpaţii Gheorghiţă Dragomira, Dicu Corina Teodora, Stoian Ioan, Dima Niculae, Jecu Nicolae, Popa Caterina, Olteanu Gheorghe şi Delcea Valentin la câte 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
De asemenea, i-a obligat pe inculpaţii Truică Remus, Roşu Robert Mihăiţă, Al României Paul Philippe, Gheorghiţă Dragomira, Dicu Corina Teodora şi Stoian Ioan la plata sumei de câte 2000 lei către partea civilă Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de câte 1000 lei contravaloarea onorariului pentru expertiză şi suma de câte 1000 lei contravaloarea onorariului avocatului ales.
ICCJ i-a obligat pe inculpaţii Ignatenko (fostă) Păvăloiu Nela, Al României Paul Philippe, Muşat Apostol, Dima Nicolae, Jecu Nicolae, Popa Caterina, Delcea Valentin şi Olteanu Gheorghe la plata sumei de câte 3130 lei către partea civilă Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, reprezentând cheltuieli judiciare.
Decizia era definitivă.
În 27 iunie 2019, Curtea de Apel Braşov l-a condamnat pe omul de afaceri Remus Truică la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani în dosarul retrocedării Pădurii Snagov. În acelaşi dosar, Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care trei cetăţeni israelieni şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.
Omul de afaceri Remus Truică a fost acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar prinţul Paul a fost acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006 -2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), ”în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul Philippe Al României”.
Procurorii DNA arătau că prinţul Paul i-a promis lui Truică şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50 la sută şi 80 la sută, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL.
”Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (fost şi actual consilier al primului ministru) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie şi de afaceri cu membri ai Guvernului, parlamentari, funcţionari autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ICCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philipe”, preciza DNA.
După dobândirea Pădurii Snagov şi a Fermei Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei. Firma respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.
Prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu statului de 9.523.769 de euro, precum şi a Fermei Regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului de 135.874.800 de euro, menţionau procurorii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
