Sebastian Ghiţă a dat dovadă de perseverenţă infracţională şi, prin faptele sale, a adus atingere gravă atât imaginii Parlamentului României în faţa opiniei publice interne şi internaţionale, cât şi mediului de afaceri căruia i-a aparţinut, consideră judecătorul de drepturi şi libertăţi care a emis mandatul de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, al cincilea dosar de corupţie în care fostul parlamentar este urmărit penal.
”Judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că este de o gravitate deosebită ca un parlamentar (persoană aleasă de către electorat pentru una dintre cele mai importante demnităţi publice, de esenţa statului democrat) să fie implicat în astfel de infracţiuni de trafic de influenţă şi de spălare a banilor (chiar dacă două dintre faptele pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat au fost săvârşite în perioada în care inculpatul nu avea calitatea de parlamentar, iar o altă faptă a fost începută anterior dobîndirii calităţii de parlamentar). Prin faptele săvârşite de inculpat, acesta a adus o atingere gravă atât imaginii Parlamentului României în faţa opiniei publice interne şi internaţionale, cât şi mediului de afaceri căruia, de altfel, inculpatul i-a aparţinut”, se arată în motivarea arestării preventive, încheiată de Tribunalul Prahova după emiterea mandatului de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă în ce de-al cincilea dosar în care fostul deputat este cercetat pentru corupţie.
Conform aceluiaşi document, Ghiţă a dat dovadă de ”perseverenţă infracţională”, iar privarea sa de libertate ”este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Magistraţii consideră, de asemenea, că în cazul lui Ghiţă nu se poate invoca un eventual caracter accidental al faptelor penale.
Potrivit încheierii de şedinţă a Tribunalului Prahova, din documentele prezentate de DNA în faţa judecătorilor reiese că există suspiciuni rezonabile potrivit cărora Ghiţă ar fi comis şapte dintre cele opt infraciuni de trafic de influenţă şi spălare a banilor de care este acuzat în cel mai nou dosar de corupţie deschis pe numele său.
”Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază în sensul că din probatoriul administrat în faza de urmărire penală de către Ministerul Public, există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvîrşit 7 (şapte) dintre cele 8 (opt) infracţiuni pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, respectiv 4 (patru) infracţiuni de trafic de influenţă şi 3 (trei) infracţiuni de spălare a banilor”, precizează documentul citat.
În schimb, în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că nu sunt suficiente probe pentru a se dispune măsura arestării preventive, că ”numeroase aspecte privind participaţia penală, rolul în cadrul grupului infracţional organizat, structura acestuia etc. nu sunt încă clarificate, motiv pentru care arestarea preventivă nu poate fi dispusă şi ca urmare a săvârşirii acestei infracţiuni”.
Miercurea trecută, Tribunalul Prahova a admis propunerea DNA de emitere a unui nou mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, mandat pe care acesta l-a contestat, prin avocatul său.
În cel de-al cincilea dosar în care Sebastian Ghiţă este inculpat pentru fapte de corupţie fostul parlamentar este reprezentat în instanţă de către un avocat de la Baroul Bucureşti, angajat de tatăl său.
Acesta este cel de-al doilea mandat de arestare preventivă în lipsă emis pe numele lui Ghiţă. În 10 ianuarie, instanţa supremă a decis definitiv emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova.
În al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă procurorii suspectează că fostul deputat, care până în anul 2012, când a fost ales în Parlament, a fost reprezentant al S.C.Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. a pretins şi primit de la reprezentanţii celor două societăţi sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare de servicii IT şi / sau să faciliteze derularea în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de către Ghiţă. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C. Teamnet International S.R.L. şi S.C. AsesoftInternational S.A.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
