Forumul Judecătorilor din România solicită Avocatului Poporului sesizarea imediată a Curţii Constituţionale a României (CCR) în ceea ce priveşte dispoziţiile OUG de modificare a Legii CSM, care permite menţinerea în funcţie a actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare şi după expirarea mandatului. Judecătorii invocă faptul că trebuia solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar şi că ordonanţa favorizează actuala conducere a instituţiei, fiind, astfel, discriminatorie şi neconstituţională.
”Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită Avocatului Poporului sesizarea imediată a Curţii Constituţionale, în ceea ce priveşte dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, au anunţat, joi seară, reprezentanţii Asociaţiei.
Potrivit acestora, ”Avocatul Poporului are atribuţia expresă de a sesiza Curtea Constituţională cu privire la legi şi ordonanţe, iar aceasta nu este limitată la protecţia drepturilor omului, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, prin urmare şi a angajamentelor internaţionale luate în acest sens de Statul român”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Judecătorii afirmă că, pe de o parte, OUG nr. 77/2018 încalcă dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5) şi ale art.133 alin.(1) şi art.134 alin.(4) din Constituţia României, fiind obligatorie solicitarea avizului consultativ al CSM, pe de altă parte actul normativ încalcă dispoziţiile art.4 alin.(2) şi art.16 alin.(1) din Constituţie pentru că a fost adoptat cu efecte ”intuitu personae (respectiv în favoarea actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare, prin conferirea de efecte juridice noi unor raporturi juridice încetate definitiv respectiv prin aplicarea dispoziţiilor legale asupra unor situaţii anterioare, care s-au născut şi au produs”.
Potrivit judecătorilor, ”Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, iar proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului sunt cele precum actele normative privind statutul judecătorilor şi procurorilor (care cuprind dispoziţii referitoare la drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor, incompatibilităţi şi interdicţii, numirea, promovarea, suspendarea şi încetarea funcţiei de judecător sau procuror, delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea acestora etc.), organizarea judiciară (instanţele judecătoreşti — organizare/competenţe/conducere, Ministerul Public — organizare/competenţe/conducere, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor, bugetele instanţelor şi parchetelor etc.) sau organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, care reglementează inclusiv organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare.
”În condiţiile prevăzute de lege, avizul Consiliului este obligatoriu a fi cerut, nu şi de a fi urmat. Dar în cazul în care nu este cerut sau nu este aşteptată comunicarea sa într-un termen rezonabil sunt încălcate prevederile art.1 alin.(5) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţie, potrivit cărora respectarea legilor este obligatorie, chiar şi de Guvern”, spun judecătorii, care spun că această concluzie nu poate fi schimbată de nicio constatare a CCR.
În plus, judecătorii spun că ”atribuţia de avizare a actelor normative de către instituţiile publice interesate nu este una pur formală şi nici nu trebuie înţeleasă în sensul că simpla solicitare a avizului (cu adoptarea îndată după solicitare a actului normativ) este suficientă pentru a fi îndeplinită cerinţa constituţională”.
”Lipsa sancţionării unui astfel de comportament înseamnă acceptarea caracterului derizoriu al procedurii de avizare a actelor normative, respectiv a posibilităţii ca, în realitate, să se promoveze acte normative (sub eventualul pretext al urgenţei) fără niciunul dintre avizele prevăzute de lege”, se mai arată în sesizarea Forumului Judecătorilor.
Aceştia afirmă că, prin aceeaşi atitudine de ignorare a lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii, au fost încălcate şi prevederile art.1 alin.(3), referitoare la principiul statului de drept, în sensul că prevederile art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004 erau obligatorii şi pentru Guvern.
În plus, judecătorii afirmă că, în baza art.67 din Legea nr.317/2004, inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
”O astfel de dispoziţie legală expresă conţinută de OUG nr. 77/2018 (“(7) În situaţia vacantării funcţiei de inspector-şef sau, după caz, de inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare ca urmare a expirării mandatului, interimatul funcţiei se asigură de inspectorul-şef sau, după caz, de inspectorul-şef adjunct ale căror mandate au expirat, până la data ocupării acestor funcţii în condiţiile legii.”) nu există nici în cazul altor funcţii de conducere din sistemul judiciar (preşedinţi de instanţe, preşedinţi de secţie, procurori şefi etc.), ceea ce nu a împiedicat aplicarea remediului legal existent în legislaţia de drept comun, respectiv în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care reglementează instituţia juridică a delegării într-o funcţie de conducere de către Consiliul Superior al Magistraturii. În acest sens, un membru CSM, doamna judecător Andrea Chiş, a solicitat printr-o scrisoare deschisă, din data de 28 august 2018, iniţierea de către CSM a procedurii de delegare în funcţiile de conducere vacantate la data de 1 septembrie 2018 în cadrul Inspecţiei Judiciare”, se mai arată în sesizare.
Potrivit documentului, hotărârea Plenului CSM nr. 159 din 9 martie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorului-şef şi a inspectorului-şef adjunct ai Inspecţiei Judiciare ”a fost suspendată printr-o hotărâre judecătorească pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, astfel că prelungirea automată, sub forma interimatului, a mandatelor actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare se va face sine die, prin efectul OUG nr. 77/2018, pe o durată nedeterminată, fără posibilitatea de exercitare de către CSM a atribuţiei prevăzute de lege de a dispune delegarea în funcţii de conducere prin evaluarea proiectelor inspectorilor judiciari care optează pentru asigurarea interimatului”.
”O intervenţie legislativă printr-o Ordonanţă de urgenţă a Guvernului are ca efect nu acoperirea unei pretinse „lacune legislative”, cum se arată în preambulul ordonanţei, ci amputarea unei atribuţii a Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, ceea ce ar putea contraveni literei şi spiritului legii, dar şi Constituţiei României, deoarece ar introduce în circuitul juridic posibilitatea exercitării unei funcţii de conducere pe o perioadă nedeterminată, prin prelungire automată, ca efect nediferenţiat al legii, a unui mandat expirat, fără nicio posibilitate de exercitare de către CSM a marjei de apreciere care este de esenţa rolului său constituţional”, se mai arată în docimentul transmis către Avocatul Poporului.
De asemenea, judecătorii vorbesc despre încălcarea art.4 alin.(2) şi art.16 alin.(1) din Constituţie.
”Din preambul reiese că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului în cauză a fost adoptată cu efecte intuitu personae (respectiv în favoarea actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare, prin conferirea de efecte juridice noi unor raporturi juridice încetate definitiv respectiv prin aplicarea dispoziţiilor legale asupra unor situaţii anterioare, care s-au născut şi au produs). (...) Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că ”legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală. Prin definiţie, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinţei legiuitorului, ale cărei conţinut şi formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidenţă a reglementării este determinat concret, dată fiind raţiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc”, mai spus judecătorii.
Forumul Judecătorilor afirmă că ”un act normativ adoptat în condiţiile de mai sus contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, având caracter discriminatoriu şi este sub acest aspect neconstituţional”.
O Ordonanţă de Urgenţă de modificare a Legii CSM, care permite meţinerea în funcţie a actualei conduceri a Inspecţiei Judiciare, căreia i-a expirat mandatul la 1 septembrie, a fost adoptată miercuri de Executiv, fiind publicată în Monitorul Oficial.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
