Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, afirmă că organizarea unui referendum privind respectarea unei decizii a Curţii Constituţionale înseamnă ”renunţarea la democraţia constituţională” şi ar reprezenta drumul către ”disoluţia statului democratic”. ”Mă întreb câţi dintre promotorii unei astfel de acţiuni conştientizează cu adevărat grozăvia acestui îndemn”, spune Gîrbovan.
Dana Gîrbovan a scris, vineri, pe Facebook, că organizarea unui referendum privind respectarea unei decizii a Curţii Constituţionale înseamnă ”renunţarea la democraţia constituţională, specifică ţărilor cu democraţie vestică, şi revenirea României la democraţia «populară» de sorginte leninst-stalinistă, instaurată în Romania de sovietici, după 1948”.
Aceasta face referire la ”Constituţia comunistă din 1948” care prevedea că ”Republica Populară Română este un Stat POPULAR, unitar, independent şi suveran”, dar şi că ”Republica POPULARĂ Română a luat fiinţă prin lupta dusă de popor, în frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reacţiunii şi imperialismului”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Ulterior, Gîrbovan vorbeşte despre modificarea Constituţiei, în 1952, primul articol având având următorul cuprins: ”Republica Populară Româna este un stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate”.
Constituţia post-comunistă, care este în vigoare în acest moment, prevede că ”România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, liberă dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”. În plus, se prevede că ”Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale” şi ”În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".
”Prin urmare, într-o democraţie constituţională, cum e şi România în acest moment, NIMENI, nici măcar poporul, nu este mai presus de lege şi de Constituţie, prin urmare poporul nu poate invalida prin referendum o decizie a Curţii Constituţionale. Dacă prin referendum se va putea invalida o decizie a Curţii Constituţionale, de ce nu s-ar putea face la fel şi cu o hotărâre judecătorească definitivă? Odată deschisă această cutie a Pandorei se va deschide şi drumul spre disoluţia statului democratic”, susţine Dana Gîrbovan.
Potrivit acesteia, nu doar România, dar Europa şi lumea trec printr-o perioada tulbure, în care tot mai multe ţări arată că îşi pierd busola centrului democratic.
”Din acest motiv, mai ales în fragilă noastră democraţie, rolul Curţii Constituţionale este fundamental, fiind singură instituţie care are rolul de garant al Constituţiei. Ca orice instituţie, Curtea Constituţională nu este scutită de critici. Aceste critici însă trebuie să fie argumentate şi pragmatice, să ajute Curtea în realizarea atribuţiilor pe care le are”, se mai arată în mesajul preşedintelui UNJR.
Gîrbovan consideră că ”toate instituţiile statului sunt în acest moment mai mult sau mai puţin slăbite, ca urmare a faptului că suntem o societate care nu s-a dezobişnuit încă de păcătosul obicei de a indentifica instituţiile cu persoanele care le conduc”.
”Ar fi cu adevărat nociv pentru societate, de aceea, să se treacă acum la idolatrizarea sau, dimpotrivă, demonizarea Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, trebuie să se înţeleagă că deciziile CCR sunt obligatorii, pentru că aşa spune Constituţia. Abia în momentul în care se cere că aceste decizii să nu mai fie respectate, se abdica cu adevărat de la statul de drept, cerându-se, în fapt, suspendarea democraţiei”, mai spune Gîrbovan.
Aceasta afirmă că ”a justifica nerespectarea unei decizii a CCR prin apelul la referendum înseamnă pur şi simplu a abandona democraţia constituţională şi revenirea la "democraţia populară" de sorginte bolşevic leninistă”.
”Mă întreb câţi dintre promotorii unei astfel de acţiuni conştientizează cu adevărat grozăvia acestui îndemn”, îşi încheie Gîrbovan mesajul.
Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. CCR arată că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spune că decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Toader mai susţine că şeful statului nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiţiei.
Mai mulţi politicieni, printre care fostul preşedinte Traian Băsescu şi fostul premier Dacian Cioloş, au vorbit despre necesitatea organizării unui referendum în această situaţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
