Secţia pentru procurori a CSM arată, în avizul negativ privind propunerea Gabrielei Scutea pentru funcţia de procuror general, că, din analiza proiectului managerial şi a răspunsurile date la interviu, aceasta nu a identificat problemele concrete cu care se confruntă Ministerul Public şi nu a dat răspunsuri susţinute de o argumentare concisă şi coerentă, "ceea ce denotă o lipsă de viziune cu privire la modalitatea de rezolvare a dificultăţilor întâmpinate de parchete".
"Prin modul de răspuns la întrebările adresate de către membrii Secţiei pentru procurori, de multe ori aluziv, ambiguu, ezitant şi bazat pe retorică excesivă, candidata a demonstrat că nu deţine capacitate de sinteză şi nici capacitate de punere în practică a obiectivelor, ce par, astfel, asumate doar declarativ în cuprinsul proiectului scris", arată Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în hotărârea prin care propunerea de numire a lui Scutea ca procuror general a primit aviz negativ.
Secţia pentru procurori consideră că Scutea nu a identificat problemele concrete.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Din analiza proiectului managerial, coroborat cu răspunsurile la întrebările adresate în cadrul interviului, Secţia pentru procurori apreciază că doamna procuror Gabriela Scutea nu a identificat problemele concrete cu care se confruntă Ministerul Public şi nu a dat răspunsuri susţinute de o argumentare concisă şi coerentă, ceea ce denotă o lipsă de viziune cu privire la modalitatea de rezolvare a dificultăţilor întâmpinate de parchete, indiferent de gradul de jurisdicţie, premisă esenţială pentru asumarea unor obiective corespunzătoare", mai arată sursa citată.
Secţia pentru procurori menţionează că Scutea a folosit de multe ori, în încercarea de argumentare a răspunsului, exemple punctuale din activitatea practică, "ceea ce a diluat din substanţa mesajului" şi a dus la lipsa acestuia de consistenţă, dovedind "o lipsă de viziune de ansamblu asupra aspectelor puse în discuţie.
De asemenea, în problematicile gestionării resurselor umane şi a eficientizării activităţii, soluţiile prezentate sunt generice şi nu au capacitatea de a rezolva problemele ivite.
Astfel, Scutea a dat exemplul lipsei de personal cu care se confruntă Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, dar nu a fost în măsură să indice soluţii concrete pentru remedierea acestei vulnerabilităţi.
"Tot astfel, deşi a menţionat în planul managerial ponderea ridicată a funcţiilor de conducere vacante şi lipsa acestora de a atractivitate la nivelul parchetelor teritoriale, doamna procuror nu a oferit răspuns punctual, prin care să indice măsuri în competenţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privitor la modalitatea de ocupare a acestor funcţii, ceea ce denotă lipsa unei strategii etapizate în domeniul resurselor umane la nivelul Ministerului Public", scrie în hotărârea Secţiei pentru procurori a CSM.
Conform sursei citate, Gabriela Scutea a susţinut nevoia unor modificări legislative care să asigure transferul competenţei de delegare a procurorilor de la Secţia de procuri la procurorul general, dar nu a reuşit să argumenteze modul în care va folosi mai eficient acest instrument.
"De asemenea, deşi în analiza SWOT doamna procuror reţine ca punct slab numărul cauzelor vechi, determinată de discontinuitatea procurorilor desemnaţi pentru urmărirea penală, nu a identificat o soluţie pentru stabilizarea personalului. Solicitată fiind să facă aprecieri asupra eficienţei sistemului judiciar românesc în materie penală, având în vedere că doar sub 10% din cauze au o finalitate judiciară, iar numărul de cauze penale de soluţionat în ultimii trei ani, respectiv 1,7 milioane, a rămas aproape constant, candidata a răspuns evaziv, nu a identificat acest fapt ca o vulnerabilitate şi şi-a exprimat rezerve că pot fi identificate măsuri adecvate pentru scăderea numărului de cauze nou înregistrate", se mai arată în document.
Sursa citată adaugă că maniera de abordare a problematicii înregistrărilor ca dosar penal a tuturor sesizărilor prin 112 privind faptele ce se urmăresc la plângere prealabilă a persoanei vătămate, a relevat necunoaşterea realităţii la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii
"De asemenea, întrebată fiind asupra unor domenii pe care le consideră prioritare, pe lângă cele actuale privind investigarea infracţiunilor de spălare a banilor, evaziune fiscală şi contrabandă, doamna procuror a oferit un răspuns general din care rezultă că Ministerul Public trebuie să-şi concentreze eforturile pentru investigarea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi violenţă în familie. Fără a mininaliza importanţa combaterii fenomenului infracţional în aceste domenii, Secţia remarcă o concentrare a atenţiei pe cauze de o complexitate mică sau cel mult medie, în detrimentul celor complexe şi care produc emoţie publică, precum traficul de persoane, infracţiuni având ca victime minori, lipsire de libertate sau infracţiuni de mare violenţă", spune Secţia pentru procurori.
Conform aceleiaşi surse, "doamna procuror Gabriela Scutea nu are o viziune pentru eficientizarea combaterii evaziunii fiscale care implică în mod necesar capacitatea de a dezvolta soluţii noi". Astfel, cu toate că intensificarea activităţilor privind eficientizarea combaterii evaziunii fiscale constituie o preocupare majoră a Ministerului Public, candidata a menţionat în timpul interviului că introducerea unor investigaţii financiare în vedere identificării bunurilor pentru acoperirea prejudiciilor, deşi este o măsură bună, nu constituie o prioritate a mandatului său.
De asemenea, întrebată despre problematica accesului parchetelor la bazele de date ANAF, element foarte important în verificarea şi soluţionarea cu celeritate a cauzelor, Scutea a răspuns evaziv.
"Din răspunsul oferit de către doamna procuror care apreciază că operaţionalizarea Parchetului European (...) ar constitui un impediment în perspectiva unor modificări legislative ce ar viza o altă distribuire pe plan naţional a competenţelor de investigare a infracţiunii de evaziune fiscală, prin raportare la un anumit prag valoric, nu rezultă o cunoaştere temeinică a competenţelor acestei structuri înfiinţate la nivelul Uniunii Europene, aspect esenţial în contextul în care activitatea acesteia din urmă în combaterea fraudelor împotriva intereselor financiare ale UE presupune o strânsă colaborare cu autorităţile naţionale de aplicare a legii", mai scrie în document.
Referitor la protocolul de colaborare din 2009 dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, Secţia apreciază că "din răspunsurile oferite nu rezultă existenţa unei capacităţi de analiză retrospectivă a candidatei, care impune identificarea de concluzii cu privire la acest aspect, mai ales prin raportare la considerentele deciziilor instanţei de contencios constituţional pronunţate în materie, cu precădere cele arle Deciziei nr. 26/2019.
"Explicaţiile oferite de către candidată atunci când i s-a solicitat să îşi expliciteze afirmaţia din cuprinsul proiectului "procurorii cu funcţii de conducere trebuie să orienteze procurorii când să acţioneze", prin raportare la principiul independenţei în activitate al acestora, a relevat că doamna procuror pretinde o cunoaştere a succesiunii actelor procesuale efectuate de procurori în cauze şi chiar să facă o proprie evaluare a oportunităţii unor acte procesuale, precum o comisie rogatorie, ceea ce este inadmisibil întrucât reflectă un mod necorespunzător de înţelegere a controlului ierarhic în Ministerul Public", mai notează Secţia pentru procurori.
De asemenea, întrebată despre propunerile Secţiei pentru procurori de modificare legislativă în vederea închiderii recomandării MCV Numărul 1 din 2017, respectiv ca propunerile pentru numirea în funcţiile de rang înalt să fie făcute de către Secţia pentru procurori cu avizul ministrului Justiţiei, ori la propunerea ministrului Justiţiei cu avizul conform al Secţiei, "doamna procuror a arătat că nu cunoaşte aceste propuneri" şi a precizat că, în opinia sa, recomandările MCV sunt obligatorii.
"Faţă de toate considerentele reţinute mai sus, Secţia pentru procurori apreciază că doamna procuror Gabriela Scutea nu îndeplineşte exigenţele necesare din perspectiva numirii în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", mai arată Secţia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
