Senatorii jurişti reiau, marţi, dezbaterea proiectului de Lege de graţiere a unor pedepse, proiect care a fost amânat pe 7 martie. Printre amendamentele depuse la proiectul iniţial al Guvernului se află unul al senatorului PSD Şerban Nicolae, preşedintele Comisiei juridice, prin care printre beneficiarii graţierii se vor afla şi persoane condamnate pentru corupţie.
Proiectul Legii graţierii a figurat pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei juridice a Senatului din 7 martie, însă dezbaterile au fost amânate pentru două săptămâni, la propunerea preşedintelui comisiei, Şerban Nicolae. El a explicat că nu e nicio grabă pentru dezbaterea legii graţierii deoarece termenul de adoptare tacită a actului normativ se împlineşte abia pe 25 aprilie.
”Proiectul (privind graţierea – n.red.) să îl reluăm peste două săptămâni. Este un proiect la care s-au depus amendamente. Se graţiază pedepsele, nu persoanele, pedepse stabilite prin hotărâri definitive. Nu se exclude varianta în care nu se va finaliza acest proiect legislativ cu un raport de admitere”, le-a spus Şerban Nicolae colegilor din Comisia juridică a Senatului.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Senatorul PSD, Şerban Nicolae, a depus, la începutul lunii, un amendament la proiectul de lege privind graţierea prin care condamnaţii pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu pot fi graţiaţi. El a explicat că nu crede că ”cei care sunt corupţi trebuie să stea trei într-un pat în condiţii de igrasie, de igienă precară”.
Amendamentul a provocat controverse în spaţiul public. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 7 martie, că, dacă s-ar graţia faptele de corupţie, s-ar da un semnal total greşit în societate, el spunând că, în acest sens, contează pe ”realismul şi buna credinţă a parlamentarilor”.
”Dacă s-ar graţia corupţii s-ar da un semnal total, total greşit în socetate. Contez pe realismul şi pe buna credinţă a parlamentarilor”, a spus Klaus Iohannis, întrebat ce părere are despre amendamentul depus de senatorul PSD Şerban Nicolae la proiectul legii graţierii.
Răspunzând unei alte întrebări, preşedintele a apreciat că, dacă s-ar progresa cu astfel de iniţiative, cu siguranţă că ar fi o reacţie foarte puternică din partea societăţii.
În aceeaşi zi, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Codruţa Kovesi, a declarat că graţierea nu ar trebui să se aplice celor care au comis fapte de corupţie şi nici atunci când prejudiciile cauzate statului nu au fost recuperate. "În opina noastră, graţierea nu ar trebui să se aplice celor care au comis fapte de corupţie şi totodată nu ar trebui să se aplice atunci când prejudiciile care au fost cauzate statului nu au fost recuperate”, a afirmat procurorul-şef al DNA, după ce a participat la prezentarea raportului de activitate pe 2016 al Ministerului Public.
Amendamentul lui Şerban Nicolae nu a fost susţinut nici de liderul PSD, Liviu Dragnea. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, pe 13 martie, că a discutat cu senatorul social-democrat Şerban Nicolae, care i-a spus că îşi va retrage amendamentul pentru graţierea celor condamnaţi pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu.
Şerban Nicolae a confirmat, în aceeaşi zi, anunţul lui Dragnea, precizând că va retrage amendamentele controversate la Legea graţierii, prin care ar fi eliberate şi persoane condamnate pentru corupţie, însă a precizat că va face acest lucru abia după dezbaterile asupra proiectului, pentru ca invitaţii să nu fi venit "degeaba" la şedinţa comisiei.
"N-am niciun fel de ambiţie personală, n-am niciun fel de miză sau de interes. Eu am prezentat o justificare pentru aceste amendamente, am spus care sunt criteriile care m-au condus către o asemenea soluţie. N-am făcut un amendament pentru a graţia corupţii, cum s-a spus într-un mod pe care nu îl mai calific, că iar se simt unii jigniţi în spaţiul public, dar nu există niciun fel de ambiţie, deci, aşa cum i-am spus şi preşedintelui PSD, sunt dispus oricând să retrag aceste amendamente, mai ales că am văzut că sunt colegi care spun că nu susţin", a afirmat senatorul.
În pofida pasului înapoi făcut de către Şerban Nicolae, PNL a anunţat că parlamentarii liberali se vor opune adoptării Legii graţierii. Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a criticat din nou luni proiectul de lege al graţierii, despre care a spus că este o făcătură şi că de acest act normativ vor beneficia oameni de nivel înalt care vor fi condamnaţi în perioada următoare.
”Graţierea trebuie să fie un act de clemenţă, un instrument prin care să ajungem la depopularea penitenciarelor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din penitenciare. Prin proiectul PSD, îmbunătăţită aş spune în ghilimele de către domnul Şerban Nicolae, observăm că în graţiere intră pedepsele şi pentru fapte de corupţie şi pentru abuz în funcţie şi pentru mărturie mincinoasă. Eu nu cred şi noi nu credem că este o coincidenţă că sunt exact infracţiunile de care sunt acuzaţi capii conducerii alianţei de guvernare”, a declarat Raluca Turcan.
Ea a spus că decizia Biroului Politic Naţional al PNL este ca parlamentarii liberali să voteze împotriva proiectului de lege al graţierii.
”Acest proiect al PSD de graţiere este o făcătură şi PNL nu poate decât să respingă proiectul marca PSD de graţiere pentru că nu duce nici la depopularea din penitenciare, nu duce nici la condiţii mai bune de detenţie şi nu creează nici clemenţă pentru nişte oameni care au greşit. Mai mult decât atât, proiectul PSD de graţiere, în momentul de faţă, se va aplica inclusiv celor care vor fi condamnaţi, adică pedepsiţi, până la momentul intrării în vigoare a legii graţierii. Aşadar, dacă există oameni, întâmplător de nivel înalt, care urmează să fie condamnaţi în perioada următoare, pe proiectul graţierii PSD ei vor beneficia de această clemenţă de ideologie pesedistă”, a conchis Turcan.
Proiectul trimis de la Guvern la Parlament a fost adoptat de Executiv pe 31 ianuarie, fiind a doua formă elaborată la Palatul Victoria. Proiectul de lege privind graţierea elimină, comparativ cu varianta iniţială, posibilitatea graţierii persoanelor care au peste 60 de ani, dar introduce graţierea parţială pentru persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, în condiţiile în care iniţial vârsta era de 5 ani. De asemenea, în actul normativ adoptat nu mai există prevederi referitoare la persoane diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale.
Sunt exceptate de la prevederile legii persoanele care au comis infracţiuni cu violenţă şi cele care au săvârşit unele fapte de corupţie. Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, aplicate de instanţa de judecată, prevede primul articol al legii.
De asemenea, se înjumătăţesc pedepsele cu închisoarea aplicate femeilor însărcinate şi celor care sunt unic întreţinător de familie, având în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. Ambele situaţii trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii.
În toate aceste cazuri, graţierea este condiţionată de achitarea în termen de un an de la condamnarea definitivă sau de la punere în libertate a eventualelor despăgurbiri. În cazul neachitării, graţierea este revocată. Totodată, prevederile legii referitoare la graţiere nu se aplică recidiviştilor.
Nu beneficiază de prevederile acestei legi persoanele care au săvârşit infracţiuni contra vieţii, vătămări corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fătului, lipsirea de libertate, şantaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasă, furtul calificat, înşelăciune, fals în orice formă, părăsirea locului accidentului, represiunea nedreaptă, abuzul în serviciu, conflictul de interese, falsificarea de monedă, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de produse toxice, infracţiunile contra securităţii naţionale, cele privind combaterea terorismului, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi război.
Nu sunt graţiate nici persoanele pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare. Cei care în decurs de 3 ani săvârşesc o nouă infracţiune execută şi restul de pedepsă.
Legea se va aplica numai faptelor comise înainte de 18 ianuarie 2017 şi intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
