Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie îşi exprimă "îngrijorarea extremă" cu privire la modificările aduse ”legilor justiţiei”, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată "fără asigurarea transparenţei decizionale". Reprezentanţii magistraţilor spun că toate ceste măsuri demonstrează dezastrul în faţa căruia se găseşte justiţia română, expusă unor experimente fără sfârşit, derulate fără analize sau studii de impact şi avertizează că aceste modificări vor conduce la apariţia unor blocaje instituţionale, afectând capacitatea Ministerului Public de a-şi exercita atribuţiile constituţionale. ei cer preşedintelui Klaus Iohannis să sesizeze Comisia de la Veneţia în legătură cu toate modificările aduse recent legilor justiţiei, iar Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională.
"Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie îşi exprimă îngrijorarea extremă cu privire la modificările aduse astăzi, 19.02.2019, ”legilor justiţiei”, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvernul României, fără asigurarea transparenţei decizionale în modificarea legislativă propusă şi fără a exista avizul Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituţional al independenţei justiţiei, aviz a cărui comunicare nu a fost aşteptată o perioadă rezonabilă. Legiferarea, criticabilă de la prima vedere pentru nesocotirea gravă şi nescuzabilă a principiilor constituţionale [art.1 alin.(5) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţie], a tehnicii legislative şi a previzibilităţii legii, poate pune în pericol insurmontabil statul de drept şi independenţa magistraturii din România", consideră cele trei asociaţii ale magistraţilor.
De asemenea, apreciază că posibilitatea Executivului de a guverna prin ordonanţe de urgenţă trebuie să fie justificată de existenţa unor situaţii excepţionale, care impun adoptarea unor reglementări urgente, în caz contrar putându-se vorbi despre o imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a Parlamentului, încălcându-se principiul separaţiei puterilor în stat.
Reprezentanţii magistraţilor invocă Decizia nr. 421 din 9 mai 2007 a Curţii Constituţionalr, care a statuat că urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare.
"De asemenea, ordonanţa de urgenţă nu poate contracara o lege adoptată de Parlament şi, a contrario, nici măcar o propunere legislativă respinsă de Parlament. Totodată, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a reţinut în Avizul adoptat la cea de-a 93-a Sesiune Plenară (Veneţia, 14-15 decembrie 2012) faptul că „folosirea atât de frecventă a ordonanţelor de urgenţă este un motiv de îngrijorare”, iar „utilizarea aproape constant a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nu reprezintă cea mai adecvată metodă” pentru adoptarea fără întârziere a unor reglementări. Utilizarea ordonanţelor de urgenţă pentru a corela dispoziţii din legi votate în cursul anului 2018, fără dezbateri parlamentare autentice, fără a ţine seama de punctul de vedere exprimat de peste 90% din adunările generale ale instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor de pe lângă acestea, ignorând total avizele emise de Comisia de la Veneţia, rapoartele GRECO şi ale Comisiei Europene, împreună cu inconsecventa abordare a principiului separării carierelor, clamat cu obstinaţie de legiuitor fix până astăzi, dovedeşte, fără îndoială, dezastrul în faţa căruia se găseşte justiţia română, expusă unor experimente fără sfârşit, derulate fără analize sau studii de impact", consideră ei.
În opinia celor trei asociaţii, presupusa necesitate a rezolvării situaţiei delegărilor în funcţiile de conducere ale PICCJ, DNA, DIICOT şi SIIJ, deşi nu exista vreo problemă evidentă legată de modalitatea de delegare, se transformă într-o interdicţie perpetuă a oricărui fel de delegare, rezultatul acestui text fiind că oricare dintre aceste structuri de parchet poate rămâne fără procuror general sau procuror-şef, vacantarea funcţiei putând fi generată de deces, boală sau demisie, caz în care procedura de numire nu ar putea fi finalizată de pe o zi pe alta.
"Asistăm la revoluţionarea modului de organizare a Ministerului Public şi a principiului constituţional de ierarhie în cadrul parchetelor, prin schimbarea accepţiunii noţiunii de procuror ierarhic superior, doar cu privire la o anumită unitate de parchet (contestată la unison de magistraţi, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană), acum devenită independentă chiar de Ministerul Public, într-un demers vădit neconstituţional. Nu în ultimul rând, se creează peste noapte instituţia judecătorului de tip nou, care, spre deosebire de cel autentic, poate oricând concura la funcţii de conducere în parchet, numai pentru simplul fapt că, undeva în cursul carierei sale, a îndeplinit o anumită perioadă şi funcţia de procuror, şi sunt anihilate competenţe de esenţă ale secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii", spun magistraţii.
Ei avertizează că toate aceste modificări vor conduce la apariţia unor blocaje instituţionale, afectând capacitatea Ministerului Public de a-şi exercita atribuţiile constituţionale de reprezentare a intereselor generale ale societăţii, apărare a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
"Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită Preşedintelui României, dl. Klaus Iohannis, să sesizeze de urgenţă Comisia de la Veneţia cu privire la toate modificările aduse recent ”legilor justiţiei”, prin ordonanţele de urgenţă emise în ultimele luni. De asemenea, cele trei asociaţii solicită Avocatului Poporului să îşi îndeplinească atribuţiile legale şi să sesizeze imediat Curtea Constituţională", solicită magistraţii.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, marţi, după adoptarea ordonanţelor pe justiţie, că funcţiile de conducere din Ministerul Public pot fi ocupate şi de procurori care au fost judecători şi că persoanele aflate în prezent în aceste funcţii cu delegare le mai pot ocupa 45 de zile, după care acestea trebuie ocupate în condiţiile legii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
