Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a considerat că situaţia juridică a lui Victor Becali, condamnat la cinci ani şi opt luni de închisoare, nu mai este similară celei avute la începutul anului, atunci când instanţa a admis cererea sa de liberare condiţionată, apreciind că în acest caz a intervenit o nouă condamnare. De asemenea, magistraţii au precizat că raţionamentul apărării, cum că Victor Becali ar fi fost propozabil pentru liberarea condiţionată încă dinainte de a începe executarea efectivă a ultimei pedepse, ~duce în derizoriu însăşi ideea de proces penal~ şi condamnare la închisoare.
Judecătoria Sectorului 5 apreciază în motivare că, potrivit caracterizării întocmite în dosarul conexat, lui Victor Becali i s-au acordat numeroase recompense, inclusiv permisii de ieşire din penitenciar, între o zi şi şase zile, neexistând niciun incident sau sesizare cu privire la o eventuală încălcare a obligaţiilor impuse.
“Tot în dosarul conexat, petentul figurează şi cu o sancţiune disciplinară neridicată, respectiv avertisment. Considerăm, însă, că aceasta nu este relevantă pentru conduita petentului, în condiţiile în care a constat doar în avertisment, a fost aplicată la 11.07.2014, aşadar în perioada incipientă a executării pedepsei, de cunoaştere şi acomodare cu normele interne ale locului de deţinere şi a avut caracter singular, sancţiunea disciplinară aplicată la 15.12.2017 fiind anulată”, se mai arată în document.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Astfel, instanţa apreciază că, în perioada anterioară de detenţie, Victor Becali a reprezentat un exemplu de conduită pentru celelalte persoane condamnate, dar această atitudine reprezintă un element de normalitate şi nu o împrejurare excepţională.
“Aşadar, din punct de vedere comportamental, în perioada anterioară de detenţie, petentul a reprezentat un exemplu de conduită pentru celelalte persoane private de libertate. Deşi raportat la vârsta petentului, experienţa de viaţă, profesia şi mediul social din care provine, adoptarea unei bune conduite este un element de normalitate, şi nu o împrejurare excepţională, acesteia trebuie să i se acorde cuvenita relevanţă juridică, raportat la condiţiile prevăzute în vederea liberării condiţionate, în caz contrar, o astfel de persoană riscând să fie discriminată în raport de ceilalţi”, menţionează sursa citată.
Judecătoria Sectorului 5 a precizat că aceste aspecte au fost avute în vedere de instanţa care a dispus, la data de 4 ianuarie 2018, liberarea condiţionată a lui Victor Becali din executarea pedepsei de patru ani şi opt luni de închisoare.
Judecătoria a apreciat, la momentul analizării acestei cereri de liberare condiţionată, că situaţia juridică a lui Victor Becali nu mai este identică celei avute în vedere cu ocazia soluţionării primei cereri, deoarece a intervenit o nouă condamnare de trei ani de închisoare. Mai mult, în sentinţa de condamnare este prevăzută în mod expres anularea liberării condiţionate acordată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi rămasă definitivă prin decizia Tribunalului, de la data de 4 ianuarie 2018.
Judecătoria Sectorului 5 susţine că nu poate ţine cont de argumentele invocate de apărare cum că Victor Becali ar fi fost propozabil pentru liberare condiţionată încă dinainte de a începe executarea efectivă a acestei ultime pedepse, instanţa considerând că un asemenea raţionament juridic nu poate fi primit, ducând în derizoriu însăşi ideea de proces penal şi condamnare la închisoare.
“Argumentele invocate de apărare conduc la concluzia că petentul ar fi fost propozabil pentru liberare condiţionată încă dinainte de a începe executarea efectivă a ultimei pedepse de 5 ani şi 8 luni închisoare, în contextul în care fracţia de 2/3 era deja îndeplinită, iar caracterizarea anterioară îi era favorabilă. Or, un astfel de raţionament juridic nu poate fi primit, ducând în derizoriu, dincolo de scopurile pedepsei, însăşi ideea de proces penal şi condamnare la o pedeapsă privativă de libertate”, se mai precizează în motivare.
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a decis să respingă, pe data de 29 martie, cererea de liberare condiţionată formulată de Victor Becali ;i a stabilit că acesta mai poate formula o nouă cerere după data de 27 august. Decizia Judecătoriei Sectorului 5 nu este definitivă.
Magistraţii instanţei supreme au decis, în februarie, condamnarea la cinci ani şi opt luni de închisoare a lui Victor Becali, Ioan Becali a primit şapte ani şi patru luni de închisoare, în timp ce Cristian Borcea a fost achitat, în dosarul în care sunt acuzaţi că i-au dat mită aproape 200.000 de euro fostei judecătoare Geanina Terceanu pentru a da o soluţie favorabilă în dosarul transferurilor de jucători. La rândul său, Geanina Terceanu a fost condamnată la şapte ani de închisoare.
În noiembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamna pe Ioan Becali la 7 ani şi 4 luni de închisoare, pe Victor Becali la 5 ani şi 8 luni, pe Cristian Borcea la 7 ani şi 10 luni şi pe fosta judecătoare Geanina Terceanu la 5 ani şi 6 luni, în dosarul privind mita de 195.000 de euro primită de Terceanu când era judecător la Tribunalul Bucureşti pentru a da o soluţie favorabilă în dosarul transferurilor de jucători. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.
Procurorii DNA i-au trimis în judecată, în februarie 2016, pe Geanina Terceanu pentru luare de mită, pe cei trei oameni de fotbal pentru dare de mită şi pe cei doi avocaţi pentru mărturie mincinoasă.
Potrivit procurorilor, în cursul lunii februarie 2009, Geaninei Terceanu, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti, i-a fost repartizat dosarul în care Borcea şi fraţii Becali fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală privind transferurile unor jucători.
Pe 3 aprilie 2012, Terceanu a pronunţat în dosarul respectiv o hotărâre de achitare faţă de toţi inculpaţii trimişi în judecată şi pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina acestora, achitare pronunţată în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. a din Codul de procedură penală din anul 1968 ("fapta nu există”).
Potrivit rechizitoriului, pentru a pronunţa această soluţie, magistratul ar fi primit, în intervalul aprilie 2009 - mai 2012, o sumă totală de 195.000 de euro, din care 185.000 de euro de la Ioan şi Victor Becali, iar 10.000 de euro de la Cristian Borcea.
Din banii primiţi, magistratul a folosit 56.000 de euro pentru cumpărarea unei locuinţe.
În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de Geanina Terceanu a fost desfiinţată printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, care a dispus pedepse între trei şi opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare, în cazul inculpaţilor. Ioan Becali a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Victor Becali şi Cristi Borcea, la câte şapte.
Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.
În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel Bucureşti, toţi inculpaţii au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali - câte şase ani şi patru luni, Victor Becali - patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos - trei ani şi opt luni, Mihai Stoica - trei ani şi şase luni, Gheorghe Neţoiu şi Jean Pădureanu - câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu - trei ani, o lună şi zece zile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
