Cererea Parchetului de revizuire a deciziei în cazul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu - Andrei Ursu:E îmbucurător că Parchetul a avut curajul să meargă mai departe. Se deschide o nouă speranţă că un complet nou va avea curaj să dispună rejudecarea

”Este o veste îmbucurătoare. Sper să avem parte de judecători oneşti şi cu o anumită coloană vertebrală. Este îmbucurător că Parchetul General a avut curajul să meargă mai departe, să aducă elemente noi - fapte şi împrejurări care contrazic motivarea în baza căreia au fost achitaţi cei doi torţionari (Marian Pârvulescu şi Vasile Hodiş - n.r.). Se deschide o nouă speranţă, o nouă perspectivă că un complet nou de judecată va avea curajul să dispună redeschidere şi rejudecarea cauzei pe baza probelor noi, coroborate cu cele anterioare - care însumează 50 de volume. Când dosarul era adus în sala de judecată, era nevoie de un cărucior pentru a aduce tot probatoriul. Deci este o speranţă”, a declarat Andrei Ursu pentru News.ro. 

 

Fiului disidentului Gheorghe Ursu anunţă că, în paralel cu Parchetul General, a depus la rândul său o cerere de revizuire a sentinţei prin care torţionarii tatălui său au fost achitaţi de Curtea Supremă. 

 

”Vreau să vă mai spun un lucru important: am depus şi eu o cerere de revizuire a sentinţei săptămâna trecută. Sunt sute de mărturii ale altor oameni care au fost torturaţi, bătuţi cu bestialitate în anii ’70-’80 în beciurile Securităţii şi ale Miliţiei din toată ţara. Plus condamnări penale pe care le-au primit unii oameni în anii ’80 pentru învinuiri strict politice. Deci e vorba numai de represiune politică în acei ani, chiar dacă a fost deghizată sub pretexte de drept comun. Parchetul General a primit de la CNSAS documente care arată planurile de acţiune ale Securităţii - Direcţia a 6-a cercetări penale, din care făceau parte cei doi torţionari - în care este descrisă cu lux de amănunte această doctrină a lui Ceauşescu şi a Securităţii de a-i încadra pe disidenţi, pe opozanţii regimului Ceauşescu, ca hoţi, borfaşi, ”ca să nu avem probleme la organizaţiile internaţionale privind drepturile omului”. Acesta este un citat din Tudor Postelnicu, şeful Securităţii din 1985. Am depus astfel de noi documente care însumează 50GB pe un memory stick: audio, video şi mărturii olografe de la CNSAS care dovedesc cu asupra de măsură represiunea Securităţii împotriva poporului român”, a adăugat Andrei Ursu. 

 

Fiului disidentului Gheorghe Ursu speră că, pe baza noilor probe, viitorul complet de judecată să redeschidă dosarul morţii tatălui său. 

 

”Să speram că vom avea parte de judecători integri, care vor avea răbdarea să citească documentele respective şi care să aibă bunul-simţ, decenţa să le ia în considerare şi să redeschidă această cauză întrucât nu se poate pune din nou în discuţie ideea că nu a existat nici măcar o relaţie de adversitate între Securitate şi poporul român în anii ’70-80, aşa cum au motivat judecătorii de la ÎnaltăaCurte de Casaţie şi Justiţie”, a conchis Andrei Ursu. 

 

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi definitiv, în 27 iulie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

La acea vreme, Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a susţinut că sentinţa definitivă de achitare primită de torţionarii tatălui său din partea Curţii Supreme este una ”scandaloasă şi abjectă”. Într-un interviu pentru Prima TV, Andrei Ursu a declarat atunci că ar fi ”o bilă albă” dacă Parchetul General ar găsi o cale extraordinară de atac.

 

Luni, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 27 iulie 2023. Magistraţii cer rejudecarea şi condamnarea lor pentru tratamente neomenoase. În cuprinsul cererii de revizuire, procurorii Secţiei judiciare din cadrul PÎCCJ au arătat că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei, după ce au primit noi date de la CNSAS, precum şi materialul documentar întocmit de IICCMER, în colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, însoţit de un material sintetic referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.

Urmărește-ne și pe Google News