Ucraina nu poate câştiga războiul cu Rusia pe câmpul de luptă, a declarat marţi premierul ungar Viktor Orban, care a adăugat că dialogul şi o încetare a focului sunt necesare pentru a salva vieţi. Anterior, ministrul său de finanţe anunţase că Budapesta va întârzia până după alegerile prezidenţiale din SUA momentul reînnoirii sancţiunilor UE împotriva Rusiei, ceea ce blochează aprobarea finală pentru un împrumut al G7 de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, relatează Reuters.
La un briefing de presă susţinut la Strasbourg, premierul Viktor Orban, a cărui ţară se află la preşedinţia rotativă a Consiliului UE, a declarat că Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA, dacă va fi ales, nu va aştepta până la învestirea sa, ci va începe să lucreze pentru pace în Ucraina imediat după alegerile din 5 noiembrie. Liderii europeni vor trebui să reacţioneze în consecinţă, a spus el.
Orban, care îl susţine de mult timp pe Trump, a mai spus că este nevoie atât de comunicare directă, cât şi indirectă între părţile beligerante şi că în politica internaţională se obişnuieşte ca o terţă parte să medieze între acestea.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
„Nu vrem să blocăm nimic, vrem doar să-i convingem pe liderii europeni să-şi schimbe strategia (privind Ucraina), deoarece strategia actuală nu funcţionează”, a spus Orban.
La câteva zile după ce Ungaria a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE, în iulie, Orban a pornit într-o misiune de pace autoasumată, care a inclus vizite la Moscova şi Kiev, precum şi în China şi la Trump, ceea ce a declanşat o reacţie vehementă din partea liderilor europeni.
Orban a declarat că ţara sa doreşte o relaţie economică normală cu Rusia în domenii care nu sunt afectate de sancţiuni. Ungaria se bazează în mare măsură pe importurile de ţiţei şi gaze ruseşti, iar Rosatom din Rusia construieşte o centrală nucleară în Ungaria.
„Suntem transparenţi, facem ceea ce spunem. Şi credem că în domeniile în care nu există sancţiuni între UE şi Rusia, în mod firesc, am dori să avem relaţii economice normale cu Rusia”, a declarat Orban. El i-a acuzat pe unii colegi occidentali de „ipocrizie” invocând petrolul şi gazele pe care aceştia le-au cumpărat din Rusia, dar nu a spus care sunt aceste ţări.
Conferinţa de presă a lui Orban a fost întreruptă pentru scurt timp de un politician din Coaliţia Democratică (DK), partid de opoziţie, care a intrat în sală strigând şi acuzându-l pe Orban că îşi „trădează” ţara, vânzând-o Rusiei şi Chinei. El a fost escortat afară de forţele de securitate.
UNGARIA BLOCHEAZĂ PRELUNGIREA SANCŢIUNILOR UE ÎMPOTRIVA RUSIEI
Anterior acestui moment, aflat la Luxemburg, ministrul de finanţe din Ungaria, Mihaly Varga, anunţase că ţara sa îşi amână până după alegerile prezidenţiale din SUA votul pentru calendarul reînnoirii sancţiunilor UE împotriva Rusiei, ceea ce va întârzia aprobarea finală pentru un împrumut G7 de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina.
Washingtonul are nevoie ca UE să îşi revizuiască calendarul de reînnoire a sancţiunilor la fiecare trei ani, faţă de o dată la şase luni în prezent, pentru a contribui cu aproximativ 20 de miliarde de dolari la împrumutul G7, egalând astfel contribuţia Uniunii Europene, au explicat oficialii UE. Restul de 10 miliarde de dolari ar urma să fie furnizate de membrii G7 Canada, Marea Britanie şi Japonia.
Împrumutul, convenit în principiu de liderii G7 în iunie, ar urma să fie finanţat din venituri generate de cele 300 de miliarde de dolari din activele băncii centrale ruse care sunt îngheţate în Occident după ce Moscova a invadat Ucraina la începutul anului 2022.
Washingtonul nu doreşte să îşi facă griji la fiecare şase luni dacă activele ruseşti care susţin împrumutul vor rămâne îngheţate sau nu, au declarat oficialii.
„Credem că această chestiune, prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei, ar trebui să fie decisă după alegerile din SUA. Trebuie să vedem în ce direcţie merge viitoarea administraţie americană cu această problemă”, a declarat ministrul de finanţe al Ungariei, Mihaly Varga, într-o conferinţă de presă.
Uniunea Europeană a declarat că încasările din toate activele ruseşti îngheţate în Occident pot finanţa un împrumut de până la 45 de miliarde de euro (49,44 miliarde de dolari). Deoarece majoritatea activelor se află în Europa, UE a declarat că poate oferi până la 35 de miliarde de euro pentru împrumutul G7. Această sumă va fi redusă cu suma cu care va contribui Statele Unite.
Problema va fi discutată în continuare la reuniunea miniştrilor de finanţe din G7 de la Washington de la sfârşitul lunii octombrie, dar decizia Ungariei înseamnă că, în final, contribuţiile fiecărei ţări din G7 vor putea fi stabilite abia după alegerile din 5 noiembrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
